(50) Șapte adevăruri despre botezul cu Duhul Sfânt

Doctrina botezului cu Duhul Sfânt este foarte dezbătută în mediile evanghelice. Poate că nicio altă învățătură nu i-a dezbinat pe oameni mai mult decât aceasta. Cel mai trist este că unii oameni văd botezul cu Duhul Sfânt ca pe o dovadă a unui statut spiritual superior. Și atunci caută să îl obțină cât de repede pot, prin orice mijloace. De fapt, bătălia spirituală abia începe pentru cei care sunt botezați cu Duhul Sfânt. Din nefericire, prea puțini oameni se gândesc să Îi dedice lui Dumnezeu cât mai mult din timpul lor. Prea puțini dintre noi renunțăm la plăcerile lumii, la ambițiile noastre lumești (cât mai mulți bani, carieră, case, vacanțe), pentru a prioritiza lucrarea lui Dumnezeu. În aceste condiții, nu este de mirare că vedem multe dezbateri pe tema Duhului Sfânt și prea puțină autoritate, prea puține manifestări supranaturale autentice și prea puțină lumină în problemele cu care ne confruntăm ca societate. În acest articol, voi prezenta șapte adevăruri fundamentale despre botezul cu Duhul Sfânt.

Botezul cu Duhul Sfânt este o lucrare pe care Isus Hristos o face în viața credincioșilor (Matei 3:11; Marcu 1:8; Luca 3:16; Ioan 1:33). Această lucrare este numită și umplerea cu Duhul Sfânt (prima umplere cu Duhul Sfânt este botezul cu Duhul Sfânt). Când sunt umpluți cu Duhul Sfânt, credincioșii primesc o anumită măsură din lucrarea Duhului Sfânt, în funcție de cât din ființa lor este dedicată lui Dumnezeu (Efeseni 5:18). Numai Isus Hristos nu a primit Duhul Sfânt cu măsură, deoarece El este Fiul lui Dumnezeu (Ioan 3:34).

Botezul cu Duhul Sfânt este diferit de nașterea din nou și este ulterior acesteia. Se poate verifica această învățătură analizându-i pe ucenicii lui Isus Hristos. Ucenicii aveau Duhul Sfânt și erau născuți din nou în momentul înălțării lui Hristos la cer. Apostolul Ioan ne relatează că nașterea din nou a avut loc, în cazul celor mai mulți dintre ei, în seara zilei când Isus Hristos a înviat (Ioan 20:22-23). Nici nu era posibil ca ei să fie născuți din nou cât timp mai aveau îndoieli în legătură cu învierea lui Isus Hristos. Toma însuși a experimentat nașterea din nou la opt zile după momentul învierii. Abia când a avut ocazia să-L întâlnească personal pe Hristos și să se convingă că El a înviat în trup, Toma a mărturisit că Isus Hristos este Domnul și Dumnezeul lui (Ioan 20:24-29).

Chiar dacă ucenicii erau născuți din nou, Mântuitorul le-a spus să aștepte la Ierusalim „făgăduința Tatălui”, făcând referire la botezul cu Duhul Sfânt (Faptele Apostolilor 1:4-8). Este de notat că unii oameni confundă nașterea din nou cu botezul cu Duhul Sfânt, deoarece în biserica primară au existat cazuri când aceste evenimente s-au petrecut aparent concomitent (întoarcerea la Dumnezeu a sutașului Corneliu - Faptele Apostolilor 10). Însă, în multe alte cazuri, aceste două lucrări sunt separate (ucenicii lui Isus – Faptele Apostolilor 2:1-7, cei convertiți la Rusalii – Faptele Apostolilor 2:38, creștinii din Samaria – Faptele Apostolilor 8:1-25, ucenicii lui Ioan – Faptele Apostolilor 19:1-7).

Umplerea cu Duhul Sfânt nu reprezintă un eveniment unic în viața unui credincios. Credinciosul care se consumă pentru Dumnezeu are nevoie de o nouă umplere. De fiecare dată când îl slujim pe Dumnezeu avem nevoie de ungere din partea Duhului Sfânt, de autoritate și de putere. Și trebuie să cerem să fim umpluți de Duhul Sfânt. Și ucenicii au fost reumpluți cu Duhul Sfânt, la puțin timp după botezul cu Duhul Sfânt (Faptele Apostolilor 4:31). Ei aveau nevoie de o nouă măsură din puterea Duhului Sfânt, pentru a predica Evanghelia în continuare și pentru a rezista prigoanei.

Botezul cu Duhul Sfânt nu este un rezultat al meritelor personale, ci este un dar primit de la Isus Hristos. Mântuitorul nu botează cu Duhul Sfânt oameni care nu sunt născuți din nou. Totodată, credincioșii sunt încurajați să-și dorească să fie umpluți cu Duhul Sfânt. Isus Hristos ne spune că cei ce însetează după El și cred în promisiunile Lui vor fi umpluți cu Duhul Sfânt (din inima lor vor curge râuri de apă vie – Ioan 7:37-39). Pentru a fi umpluți cu Duhul Sfânt, noi trebuie să ne golim de eul nostru, de dorințele noastre păcătoase și să ne punem întreaga ființă la dispoziția lui Dumnezeu.

Scopul botezului cu Duhul Sfânt este autoritatea de a vesti Evanghelia (Faptele Apostolilor 1:8). Indiferent ce experiențe pot căuta unii oameni, nu se poate discuta despre botezul cu Duhul Sfânt în absența autorității de vestire a Evangheliei. Însă există multe moduri prin care se poate răspândi Evanghelia. Astfel, botezul cu Duhul Sfânt nu este doar pentru cei chemați la una dintre cele cinci slujbe spirituale (apostoli, profeți, învățători, pastori, evangheliști - Faptele Apostolilor 2:39).

Botezul cu Duhul Sfânt nu este un premiu pentru cei perfecți, ci o putere pentru cei care renunță la ei înșiși. Cincizecimea aduce focul ceresc care smerește, curăță și dă autoritate, nu doar focul care impresionează. Focul cincizecimii cere dedicare în lucrarea lui Dumnezeu și nu caută afirmarea unui statut spiritual mai înalt (Luca 22:24-26).