text Eseuri crestine

(29) Principii de interpretare a Bibliei - Decăderea autorității Bibliei

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Mureșan Cătălin

Autoritatea Bibliei s-a diminuat în mai multe etape de-a lungul istoriei. În perioada primilor creștini (primele trei secole), Biblia era considerată Cuvântul lui Dumnezeu. Cititorii încercau să vadă ce a vrut Dumnezeu să transmită și ce semnificație are textul biblic. Apoi, după ce biserica s-a unit cu statul, au apărut cele două mari biserici medievale: catolică (în Apus) și ortodoxă (în Răsărit). Doar biserica oficială putea interpreta textul Scripturii. Majoritatea Bibliilor se aflau în posesia reprezentanților acestor biserici. Nu erau disponibile traduceri în alte limbi. În acest fel, puțini oameni puteau să verifice dacă învățăturile date de către angajații bisericilor oficiale erau în concordanță cu textul Scripturii. Oameni ai lui Dumnezeu, precum John Wycliffe sau Wiliam Tyndale, au tradus părți importante din Biblie în limba engleză, subliniind autoritatea Bibliei în detrimentul scrierilor reprezentanților bisericilor oficiale. Ei au crezut cu sinceritate că mesajul Bibliei este atât de important încât el trebuie să fie disponibil și pentru oamenii obișnuiți. Biserica oficială i-a persecutat. Wiliam Tyndale a fost chiar omorât. Dar lucrările lor au rămas și au constituit fundamentul viitoarelor încercări de acest fel. În perioada modernă (începând cu secolul al XVII-lea), autoritatea Bibliei a decăzut și mai mult. În acele timpuri, multe persoane credeau că adevărul poate fi descoperit exclusiv prin inteligența omului și prin mijloace științifice, ignorând revelația lui Dumnezeu din Biblie. Apoi a urmat perioada teologilor liberali (secolele al XVIII-lea și al XIX-lea), care au contestat ineranța și istoricitatea Bibliei, susținând că textul biblic nu este de încredere. Din a doua jumătate a secolului trecut a început o perioadă care se întinde până în zilele noastre, numită postmodernism. După ce scepticii au discreditat autenticitatea Bibliei și a autorilor ei, a rămas doar un singur mod în care autoritatea Bibliei putea să decadă și mai mult. Postmodernismul afirmă că un text nu are un înțeles absolut, ci depinde de părerile cititorilor. Mai mulți cititori pot să interpreteze un text în diferite moduri, chiar contradictorii. Însă fiecare are adevărul lui, totul este relativ, privit prin prisma cititorului.

În centrul creștinismului se află Isus Hristos, iar la baza creștinismului stă Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia. Chiar dacă cerul și pământul vor trece, Cuvântul lui Dumnezeu va rămâne pentru veșnicie (Matei 24:35). Acesta este ca un foc care judecă simțirile și gândurile inimii și ca un ciocan care sfărâmă stânca (Ieremia 23:29). Fiind mai tăietor decât orice sabie ascuțită cu două tăișuri, pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva. Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător în inimile oamenilor (Evrei 4:12). În articolele următoare, voi prezenta șapte principii de interpretare a Bibliei.

Cele mai recente resurse scrise - Apologetica

(34) Întoarcerea evreilor din robie și formarea statului Israel
Profetul Ezechiel a făcut o serie de profeții remarcabile, cu referire la întoarcerea poporului Israel din robie și la formarea statului Israel. Evreii au fost în trei robii distincte: robia egiptean... Citeste mai mult >>
(33) Anul Sabatic și veșnicia
La fiecare ciclu de șapte ani, al șaptelea an trebuia să fie un An Sabatic. Pământul rămânea necultivat, iar alimentația oamenilor era asigurată din recolta care creștea de la sine. Proprietarii pămâ... Citeste mai mult >>
(32) Sărbătoarea Corturilor și perioada mileniului
Sărbătoarea Corturilor (Sucot) începea în a cincisprezecea zi a lunii a șaptea. Timp de șapte zile, israeliții locuiau în colibe, ca să-și aducă aminte de locuințele lor vremelnice, în care au locuit... Citeste mai mult >>
(31) Ziua Ispășirii și pocăința rămășiței din Israel (la finalul necazului cel mare)
Ziua Ispășirii (Yom Kippur) avea loc în ziua a zecea a lunii a șaptea, cu cinci zile înainte de Sărbătoarea Corturilor (Levitic 23:27-32). Marele preot intra în Sfânta Sfintelor cu sângele animalului... Citeste mai mult >>
(30) Sărbătoarea Trâmbițelor și răpirea bisericii
Sărbătoarea Trâmbițelor (Anul Nou evreiesc – Roș Hașana) avea loc în prima zi a lunii a șaptea, Tișri (Levitic 23:23-25). Prin sunetul trompetelor, poporul Israel era convocat la o adunare sfântă și... Citeste mai mult >>
(29) Sărbătoarea Săptămânilor și Ziua Cincizecimii
Sărbătoarea Săptămânilor (Levitic 23:15-22) sau Rusaliile (Ziua Cincizecimii) se ținea la cincizeci de zile după Sabatul Paștelui, în luna Sivan. Prin această sărbătoare I se aduceau mulțumiri lui Du... Citeste mai mult >>
(27) Sărbătoarea Azimilor și Pâinea vieții
Sărbătoarea Azimilor (Levitic 23:6-8) dura șapte zile, începând cu prima zi după Paște – adică din a cincisprezecea zi a lunii Nisan până în a douăzeci și una zi. În această perioadă, evreii trebuiau... Citeste mai mult >>
(28) Sărbătoarea Primelor Roade și învierea lui Isus Hristos
Sărbătoarea Primelor Roade (Levitic 23:9-14) marca începutul secerișului orzului, prima cereală coaptă a anului. Un snop de orz era legănat înaintea Domnului, în semn de mulțumire pentru secerișul ca... Citeste mai mult >>
(23) Perspectivă profetică asupra hainelor preoților
Hainele preoților mărturisesc despre Isus Hristos (Exod 28:1-43; 39:1-43). Sunt folosite patru culori, asociate cu imaginea Mântuitorului din Evanghelii: purpuriu (regele - Matei), stacojiu (slujitor... Citeste mai mult >>
(24) Sărbătorile iudaice și semnificația lor profetică
Sărbătorile iudaice au oferit un cadru în care israeliții comunicau cu Dumnezeu, își rezolvau problema păcatelor și meditau la legea Lui. Dacă legea lui Dumnezeu a stat la baza legământului iudaic, p... Citeste mai mult >>