text Eseuri crestine

(25) Învierea lui Isus Hristos - dovada experienței personale

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Mureșan Cătălin

Învierea lui Isus Hristos este posibilă din punct de vedere științific. Din punct de vedere istoric, este mult mai probabilă decât orice altă teorie și explică cel mai bine evenimentele atestate istoric. Ultima dovadă este însă dovada experienței. Există oameni cărora, oricâte dovezi le-am prezenta în legătură cu un miracol, nu vor să creadă. Ei vor un alt miracol ca dovadă. Apoi, la nesfârșit, vor dori să vadă un alt miracol, pentru a justifica miracolul precedent. De aceea îi spune Isus Hristos bogatului din locuința morților că aceia care nu vor crede Evanghelia și dovezile aduse de oameni, nu vor crede nici dacă s-ar întâmpla un miracol și ar veni cineva dintre cei morți să le vestească Evanghelia.

Dacă însă ești un om care dorești să crezi, cheamă-L pe Isus Hristos în viața ta. El îți va da puterea să faci acest mic pas al credinței. Și vei observa că, în loc să ceri un alt miracol, vei vedea tu însuți un miracol. Miracolul unei vieți schimbate, care acum are un sens și țintește dincolo de Locuința morților. Vei deveni un om nou, radical diferit de omul bun care credeai că ești până în prezent. Născut nu în mod natural, din sânge, nici mânat de poftele firii tale pământești și nici influențat de părerile altor oameni. Ci un om născut din Dumnezeu. Firea ta pământească va fi răstignită, îți vei schimba total sensul vieții, atitudinea, modul de viață. Și vei începe să faci, alături de Isus Hristos, lucruri pe care niciodată nu ți-ai închipuit că le vei putea face.

Noi, oamenii, suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dar nu avem acea viață adevărată care este în Dumnezeu. Viața noastră este foarte limitată, atât ca timp, cât și ca posibilități. Este supusă trecerii timpului, foarte fragilă în fața celor mai mici pericole și dependentă de resurse naturale (apă, mâncare, aer, lumină de la soare). Într-adevăr, toți suntem supuși morții fizice. Însă viața care vine din Dumnezeu nu se poate compara cu viața umană în niciun aspect. Este dincolo de timp (veșnică), imună în fața oricăror acțiuni ale materiei și independentă de aceasta. Așadar, viața noastră este radical diferită de viața veșnică pe care Isus Hristos ne-o promite, în baza învierii Lui și a credinței în El. Așa cum afirmă și C. S. Lewis, noi suntem ca niște statui, fiind asemănători cu Cel care ne-a creat, dar totuși lipsiți de acea viață pe care El o are. Însă Mântuitorul, în baza învierii Lui, ne promite că toate „statuile” din atelierul pământesc care cred în El vor primi adevărata viață, viața veșnică. Și vor zbura cu aripi de vultur, alături de El, spre veșnicia pentru care au fost create.

„Eu sunt învierea și viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Și cine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată.” (Isus Hristos)

Cele mai recente resurse scrise - Apologetica

(34) Întoarcerea evreilor din robie și formarea statului Israel
Profetul Ezechiel a făcut o serie de profeții remarcabile, cu referire la întoarcerea poporului Israel din robie și la formarea statului Israel. Evreii au fost în trei robii distincte: robia egiptean... Citeste mai mult >>
(33) Anul Sabatic și veșnicia
La fiecare ciclu de șapte ani, al șaptelea an trebuia să fie un An Sabatic. Pământul rămânea necultivat, iar alimentația oamenilor era asigurată din recolta care creștea de la sine. Proprietarii pămâ... Citeste mai mult >>
(32) Sărbătoarea Corturilor și perioada mileniului
Sărbătoarea Corturilor (Sucot) începea în a cincisprezecea zi a lunii a șaptea. Timp de șapte zile, israeliții locuiau în colibe, ca să-și aducă aminte de locuințele lor vremelnice, în care au locuit... Citeste mai mult >>
(31) Ziua Ispășirii și pocăința rămășiței din Israel (la finalul necazului cel mare)
Ziua Ispășirii (Yom Kippur) avea loc în ziua a zecea a lunii a șaptea, cu cinci zile înainte de Sărbătoarea Corturilor (Levitic 23:27-32). Marele preot intra în Sfânta Sfintelor cu sângele animalului... Citeste mai mult >>
(30) Sărbătoarea Trâmbițelor și răpirea bisericii
Sărbătoarea Trâmbițelor (Anul Nou evreiesc – Roș Hașana) avea loc în prima zi a lunii a șaptea, Tișri (Levitic 23:23-25). Prin sunetul trompetelor, poporul Israel era convocat la o adunare sfântă și... Citeste mai mult >>
(29) Sărbătoarea Săptămânilor și Ziua Cincizecimii
Sărbătoarea Săptămânilor (Levitic 23:15-22) sau Rusaliile (Ziua Cincizecimii) se ținea la cincizeci de zile după Sabatul Paștelui, în luna Sivan. Prin această sărbătoare I se aduceau mulțumiri lui Du... Citeste mai mult >>
(27) Sărbătoarea Azimilor și Pâinea vieții
Sărbătoarea Azimilor (Levitic 23:6-8) dura șapte zile, începând cu prima zi după Paște – adică din a cincisprezecea zi a lunii Nisan până în a douăzeci și una zi. În această perioadă, evreii trebuiau... Citeste mai mult >>
(28) Sărbătoarea Primelor Roade și învierea lui Isus Hristos
Sărbătoarea Primelor Roade (Levitic 23:9-14) marca începutul secerișului orzului, prima cereală coaptă a anului. Un snop de orz era legănat înaintea Domnului, în semn de mulțumire pentru secerișul ca... Citeste mai mult >>
(23) Perspectivă profetică asupra hainelor preoților
Hainele preoților mărturisesc despre Isus Hristos (Exod 28:1-43; 39:1-43). Sunt folosite patru culori, asociate cu imaginea Mântuitorului din Evanghelii: purpuriu (regele - Matei), stacojiu (slujitor... Citeste mai mult >>
(24) Sărbătorile iudaice și semnificația lor profetică
Sărbătorile iudaice au oferit un cadru în care israeliții comunicau cu Dumnezeu, își rezolvau problema păcatelor și meditau la legea Lui. Dacă legea lui Dumnezeu a stat la baza legământului iudaic, p... Citeste mai mult >>