(21) Binecuvântările lui Noe pentru Sem și Iafet și tăcerea lui față de alți urmași ai lui Ham

Noe i-a binecuvântat pe urmașii lui Sem și pe cei ai lui Iafet, dar a păstrat tăcerea în legătură cu urmașii lui Ham (Cuș, Mițraim și Put). Patriarhul L-a binecuvântat pe Dumnezeul lui Sem (Geneza 9:26). El s-a rugat ca Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet și ca acesta să locuiască în corturile lui Sem (Geneza 9:27).

Națiunile care provin din Iafet (Geneza 10:1-5) s-au așezat de-al lungul Mării Mediterane, a Mării Negre și a Mării Caspice. De acolo s-au răspândit în mai multe locuri din lume. La ora actuală, descendenții lui Iafet ocupă Europa și regiunile caucaziene din Europa și din nordul Asiei. Mulți cercetători afirmă că și națiunile din Asia (China, Japonia, India, Filipine, Vietnam, Mongolia, India) îl au ca strămoș Iafet. [1] Astfel s-a împlinit profeția în legătură cu lărgirea locurilor stăpânite de Iafet.

Popoarele care se trag din Sem (Geneza 10:21-31) sunt evreii, arabii, asirienii și arameii. Aceste națiuni ocupă Orientul Mijlociu (Israel, Siria, Liban) și zona Golfului Persic (Oman, Yemen, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite). [2] Patriarhul Noe L-a binecuvântat pe Dumnezeul lui Sem. Prin anumiți descendenți ai lui Sem (evreii), Dumnezeu și-a revelat Cuvântul Său, Biblia. Însuși Mesia avea să vină în lume pe linia genealogică a lui Sem (Luca 3:36). Chiar dacă unii urmași ai lui Iafet (grecii, romanii) a cucerit teritoriile locuite de evrei, națiunea Israel i-a cucerit pe aceștia din punct de vedere spiritual. Vechiul Testament a fost tradus în limba greacă (Septuaginta) și Noul Testament a fost scris în limba greacă, limbă foarte cunoscută în Imperiul Roman. Chiar și creștinismul s-a răspândit în cadrul Imperiului Roman, datorită condițiilor prielnice din primul secol al erei noastre (pacea romană, drumurile mai sigure). Astfel, Iafet a locuit în corturile lui Sem, adică a beneficiat de binecuvântările spirituale venite de la evrei, care îl au ca strămoș pe Sem.

Bibliografie:

[1] Jonathan D. Sarfati, The Genesis Account, ediția 2018, pp. 635-639

[2] Jonathan D. Sarfati, The Genesis Account, ediția 2018, pp. 649-654

[3]