(18) Canonul Noului Testament - Cine a „stabilit” canonul?

Dumnezeu nu a lăsat sarcina proclamării canonului în mâinile unui singur om. Majoritatea teologilor au avut și unele învățături greșite, care diferă de ceea ce au afirmat apostolii. De exemplu, Tatian a respins autenticitatea Epistolei 1 Timotei, pentru că nu se potrivea cu concepțiile lui despre lume și viață. Tatian a fost liderul unei grupări care a interzis căsătoria, dar și consumul unor alimente precum carnea și vinul. În altă ordine de idei, Irineu s-a referit la scrierea Păstorul lui Hermas cu termenul de Scriptură, într-o singură ocazie, după care nu a mai citat din ea. Mai mult, și Origen a apreciat foarte mult cel puțin două cărți care nu fac parte din actualul Nou Testament. Astfel, el a avut o înaltă considerație față de lucrarea Păstorul lui Hermas. Apoi, în legătură cu scrierea Predica lui Petru, Origen a declarat că aceasta nu a fost compusă de Petru, deși a recunoscut în ea anumite pasaje pe care le aprecia mult. De asemenea, Origen a exprimat o deosebită toleranță pentru cărțile care, ulterior, au fost declarate eretice. Deși acesta le-a respins autenticitatea, el a citat din ele, folosind sintagma: „dacă o primește cineva”. Se pare că prezența scrierilor false era un fapt acceptat la acea dată. Însă acest lucru a fost abordat cu lejeritate, nefiind necesar niciun fel de „război politic” pentru a scăpa de aceste cărți. De aici deducem că scrierile false au fost atât de puțin întemeiate în realitate, încât au trebuit să se lupte pentru a supraviețui.

Duhul lui Dumnezeu a triumfat, în dauna părerilor oamenilor. Cele 7 cărți despre care am vorbit într-un articol precedent [1] au fost contestate în toate modurile posibile de către unii lideri din diferite perioade ale istoriei [2]. Cu toate acestea, aceste lucrări au rămas mereu în canon (în aceeași formulă), iar cei care le-au contestat s-au pierdut în negura timpului.

Dumnezeu a călăuzit biserica creștină să analizeze toate opiniile acestor teologi și să le trateze cu maximă exigență. Canonul nu a fost ales de câțiva lideri vremelnici, așa cum sugerează adversarii creștinismului. De fapt, Dumnezeu a implicat întreaga biserică creștină în acest proces de proclamare a canonului Noului Testament.

În zilele noastre, pe lângă biserica tradițională, mormonii și martorii lui Iehova încearcă să adauge alte cărți și alte învățături noi, care contrazic Biblia. Însă, așa cum afirmă și cercetătorul Metzger, canonul nu poate fi refăcut pentru că istoria nu poate fi rescrisă.

Bibliografie:

[1] (14) Canonul Noului Testament - Cărți analizate mai mult și apoi acceptate - Resurse Creștine

[2] (17) Canonul Noului Testament - Tupeul și aroganța lui Martin Luther - Resurse Creștine