text Eseuri crestine

(07) Influențele demonice - Generalități

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Mureșan Cătălin

Apostolul Pavel ne arată, în Efeseni 6, câteva arme utile în bătălia spirituală. Noi nu avem de luptat împotriva oamenilor. Adevărații noștri adversari sunt ființele demonice (îngerii care au căzut) și liderul lor, Diavolul (i. e. Lucifer, Satan). Noi trebuie să ne îmbrăcăm cu toată armura dumnezeiască, pentru a putea ține piept uneltirilor Diavolului. Căutând adevărul, sfințindu-ne viețile și rămânând lângă Cuvântul lui Dumnezeu, noi avem șanse reale să-l biruim pe cel rău. De asemenea, credința este o altă armă redutabilă, care ne întărește pe câmpul de luptă. Totodată, noi trebuie să cerem călăuzirea Duhului Sfânt în viața noastră, printr-o atitudine smerită și prin rugăciune. Rugăciunea este o altă resursă spirituală care ne poate pune în contact cu divinitatea. Un prim pas către Dumnezeu, pe care trebuie să-l facă o persoană care aude Evanghelia și vrea să se pocăiască, este să își deschidă sufletul înaintea lui Dumnezeu și să își mărturisească păcatele. Toate aceste lucruri se întâmplă prin rugăciune. Rugăciunea nu reprezintă un set de cuvinte care trebuie învățate pe de rost. Prin rugăciune, omul vorbește cu Dumnezeu.

Unele persoane consideră că această bătălie spirituală nu este reală, ci ține doar de imaginația bogată a unor creștini. Dacă însă ne analizăm în detaliu viețile, dar și lucrurile care se petrec zilnic, putem observa că există o confruntare între anumite forțe ale binelui și alte forțe ale celui rău. Prin aceste articole, doresc să-l reintroduc în scenă pe Diavol. O tactică obișnuită a forțelor răului este să își mascheze existența, atât cât le stă în putință. Nu intenționez însă să prezint o caricatură a Diavolului, de care mulți oameni se amuză. Vreau să atrag atenția, cu toată seriozitatea, asupra identității acestei ființe, care este cel mai mare dușman al rasei umane. Cu siguranță, cei care se amuză astăzi pe seama caricaturii lui ar simți cu totul altceva dacă l-ar întâlni. Nu doresc nimănui o asemenea experiență, nici pe acest pământ, nici în veșnicie. Mântuitorul nostru are însă o autoritate mult mai mare decât Diavolul. Cei care rămânem în relație cu El avem garanția protecției divine față de această ființă malefică, care ne urăște atât de mult.

Războiul spiritual se duce pe mai multe planuri, atât la nivel ideologic, cât și la nivel individual sau instituțional. Apologetul C. S. Lewis a scris o carte interesantă care descrie câteva din tehnicile Diavolului pentru a-i ține pe oameni departe de Dumnezeu. [1] Multe dintre detaliile prezentate de C. S. Lewis pot fi deduse de fiecare dintre noi, dacă analizăm ce se petrece în mintea noastră. Diavolul încearcă să ne ispitească și să ne influențeze și la acest nivel. În următoarele articole, voi prezenta câteva dintre tacticile cele mai frecvent utilizate de către forțele întunericului, în acest conflict de natură cosmică.

Bibliografie:

[1] C. S. Lewis, Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr, Humanitas, București, 2012

Cele mai recente resurse scrise - Apologetica

(34) Întoarcerea evreilor din robie și formarea statului Israel
Profetul Ezechiel a făcut o serie de profeții remarcabile, cu referire la întoarcerea poporului Israel din robie și la formarea statului Israel. Evreii au fost în trei robii distincte: robia egiptean... Citeste mai mult >>
(33) Anul Sabatic și veșnicia
La fiecare ciclu de șapte ani, al șaptelea an trebuia să fie un An Sabatic. Pământul rămânea necultivat, iar alimentația oamenilor era asigurată din recolta care creștea de la sine. Proprietarii pămâ... Citeste mai mult >>
(32) Sărbătoarea Corturilor și perioada mileniului
Sărbătoarea Corturilor (Sucot) începea în a cincisprezecea zi a lunii a șaptea. Timp de șapte zile, israeliții locuiau în colibe, ca să-și aducă aminte de locuințele lor vremelnice, în care au locuit... Citeste mai mult >>
(31) Ziua Ispășirii și pocăința rămășiței din Israel (la finalul necazului cel mare)
Ziua Ispășirii (Yom Kippur) avea loc în ziua a zecea a lunii a șaptea, cu cinci zile înainte de Sărbătoarea Corturilor (Levitic 23:27-32). Marele preot intra în Sfânta Sfintelor cu sângele animalului... Citeste mai mult >>
(30) Sărbătoarea Trâmbițelor și răpirea bisericii
Sărbătoarea Trâmbițelor (Anul Nou evreiesc – Roș Hașana) avea loc în prima zi a lunii a șaptea, Tișri (Levitic 23:23-25). Prin sunetul trompetelor, poporul Israel era convocat la o adunare sfântă și... Citeste mai mult >>
(29) Sărbătoarea Săptămânilor și Ziua Cincizecimii
Sărbătoarea Săptămânilor (Levitic 23:15-22) sau Rusaliile (Ziua Cincizecimii) se ținea la cincizeci de zile după Sabatul Paștelui, în luna Sivan. Prin această sărbătoare I se aduceau mulțumiri lui Du... Citeste mai mult >>
(27) Sărbătoarea Azimilor și Pâinea vieții
Sărbătoarea Azimilor (Levitic 23:6-8) dura șapte zile, începând cu prima zi după Paște – adică din a cincisprezecea zi a lunii Nisan până în a douăzeci și una zi. În această perioadă, evreii trebuiau... Citeste mai mult >>
(28) Sărbătoarea Primelor Roade și învierea lui Isus Hristos
Sărbătoarea Primelor Roade (Levitic 23:9-14) marca începutul secerișului orzului, prima cereală coaptă a anului. Un snop de orz era legănat înaintea Domnului, în semn de mulțumire pentru secerișul ca... Citeste mai mult >>
(23) Perspectivă profetică asupra hainelor preoților
Hainele preoților mărturisesc despre Isus Hristos (Exod 28:1-43; 39:1-43). Sunt folosite patru culori, asociate cu imaginea Mântuitorului din Evanghelii: purpuriu (regele - Matei), stacojiu (slujitor... Citeste mai mult >>
(24) Sărbătorile iudaice și semnificația lor profetică
Sărbătorile iudaice au oferit un cadru în care israeliții comunicau cu Dumnezeu, își rezolvau problema păcatelor și meditau la legea Lui. Dacă legea lui Dumnezeu a stat la baza legământului iudaic, p... Citeste mai mult >>