text Cugetari crestine

Respins de oameni, ales de Dumnezeu

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Respins de oameni, ales de Dumnezeu

Sunt oameni pe care lumea îi respinge fără să clipească. Oameni priviți ca prea puțini, prea slabi, prea diferiți. Unii sunt dați la o parte fără motiv. Alții sunt judecați fără să fie cunoscuți. Lumea își face repede o părere și încă mai repede întoarce spatele.
Știu ce înseamnă să simți că nu ai loc nicăieri. Știu cum e să fii ignorat, rănit, pus deoparte ca și cum valoarea ta ar depinde de ochii celor care te privesc. Am fost și eu respinsă. Am simțit durerea aceea care apasă în piept și te face să taci. Am trăit momente în care am crezut că respingerea lor spune ceva despre mine. Dar în tăcerea în care m-au împins oamenii, Dumnezeu a rostit ceva ce ei nu vor putea șterge niciodată: „Eu te aleg.”
Respinsă de oameni, dar aleasă de Dumnezeu. Împinsă afară, dar chemată înăuntru. Judecată de oameni, dar cunoscută pe deplin de El. Și alegerea Lui nu a fost o consolare. A fost o chemare. Nu m-a ridicat doar ca să mă vindece, ci ca să transform durerea în mărturie. Să ia locul unde am fost zdrobită și să-l facă un loc de putere. Să ia rana respingerii și s-o schimbe într-o voce care întărește pe alții. Nu sunt aleasă pentru că sunt perfectă. Sunt aleasă pentru că am trecut prin foc și știu cum arde. Pentru că am fost jos și știu cum se simte întunericul. Pentru că am cunoscut respingerea și îi pot scoate pe cei care sunt încă acolo.
De aceea vorbesc, de aceea împărtășesc. Nu ca să fiu auzită, ci ca alții să fie întăriți. Ca cei respinși să știe că nu sunt singuri. Că există cineva care vede, înțelege și ridică. Cineva care alege exact pe cei pe care oamenii îi lasă în urmă.
Acum înțeleg: tot ce am trăit, toate durerile, toate lacrimile, toate nopțile în care m-am simțit singură, n-au fost pierdute. Au devenit mărturii. Au devenit punți către alți oameni care trec prin ce am trecut și eu.
Dumnezeu m-a ales ca să împărtășesc ceea ce am învățat. M-a ales să spun că respingerea nu e finalul, ci începutul unui drum pe care doar El îl poate deschide.
M-a ales ca să dau mai departe credința pe care am descoperit-o în întuneric, ca să întăresc pe cei ce se simt mici, uitați sau neiubiți.

Dacă oamenii te-au respins, să știi un lucru simplu: respingerea lor nu te definește. Alegerea Lui da.
Respins, dar ales. Asta e povestea care schimbă vieți.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>