text Cugetari crestine

Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina – Luca 12:13-21

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Ștefan Zambo
„... Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el, și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” (Luca 12:13-21)
Scriitorul danez Hans Cristian Andersen spune că un împărat care iubea hainele, înșelat fiind de niște falși croitori, a ajuns până la urmă să defileze în pielea goală. Dar iată finalul poveștii.”Hainele cele noi ale împăratului” în cuvintele scriitorului: ”Împăratul mergea acum sub baldachin şi toţi oamenii de pe străzi şi de la ferestre spuneau: "Ce minunate haine are împăratul! Ce trenă straşnică! Ce bine îi vin!" Nici unul nu voia să spună că nu vede nimic; fiindcă atunci lumea ar fi zis că nu-i priceput în slujbă sau că-i prost de dă în gropi. Nici o haină de-a împăratului nu stârnise atâta bucurie printre oameni.
– Împăratul e dezbrăcat! a spus deodată un copil.
– Asta-i vocea nevinovăţiei! a zis tatăl copilului şi a spus în şoaptă altora ce vorbise copilul.
– E dezbrăcat! a strigat tot poporul.
Împăratul a auzit şi i s-a părut şi lui că poporul are dreptate, dar s-a gândit: "Acuma nu mai pot să dau înapoi, trebuie s-o ţin într-una aşa cum am început". Şi curtenii au mers înainte şi au dus trena pe care n-o vedea nimeni fiindcă nu era nici o trenă.”
Fiul lui Dumnezeu în Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina ne prezintă un om bogat căruia într-un an i-a rodit pământul mult. Acesta se gândea în sinea lui: „Ce voi face? Fiincă nu mai am loc unde să-mi strâng rodurile.” „Iată”, a zis el, „ce voi face: îmi voi strica grânarele, și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge rodurile și toate bunătățile mele; și voi zice sufletului meu: „Suflete, ai multe bunătăți stânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!” Domnul Isus continuă pilda: „Dar Dumnezeu i-a zis: „Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul; și lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?” În final Domul ne dezvăluie și morala: „Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el, și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” (Luca 12:13-21)
Pilda zugrăvește foarte bine lumea noastră de astăzi, o lume foarte bogată în cele materiale dar săracă în cele spirituale, o umanitate înrădăcinată în cele pământești dar dezrădăcinată de Dumnezeu. Scriitorul Franz Werfel a scris un roman cu titlul „Cerul furat”. Iată o frază: „Caracteristica timpurilor moderne este îndobitocirea metafizică a omului.” Adjectivul „metafizic” descrie realitățile veșnice, „îndobitocire metafizică” constă în faptul că omul a fost atât de abrutizat în spirit de o educație seculară, de mas-media, de politică, ... încât nu mai e capabil să-l vadă pe Dumnezeu. În nebunia alergării lui, omul ignoră veșnicia și pe Dumnezeu, uită că ziua de mâine nu este a lui, crede că sufletul se hrănește cu mâncare și băutură. Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina a fost rostită de Domnul după ce un bărbat i-a cerut să intervină într-o neînțelegere cu fratele său în privința moștenirii. În contextul acesta Domnul spune: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.” Cu alte cuvinte, viața nu stă în ceea ce ai, ci în ceea ce ești. Omul zilelor noastre, cu spatele la Dumnezeu, tot mai avid de căpătuire în cele lumești, gol în fața veșniciei.
Pilda Domnului ne provoacă! Cu ce se hrănește sufletul? ... Cum ne îmbogățim față de Dumnezeu? ... În ce fel ne găsește veșnicia? ... Unui înger, conducător de Biserică, care se vedea bogat, dar care în realitate era ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol, Domnul îl spune: „... te sfâtuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești; și haine albe, ca să te îmbraci cu ele, și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale; și doftorie pentru ochi, ca să-ți ungi ochii, și să vezi.” (Apocalipsa 3:14-22) Recomandarea, evident, este pentru noi toți! Domnul Dumnezeu strigă către toate națiunile: „Voi toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce n-are bani! Veniți și cumpărați bucate, veniți și cumpărați vin și lapte, fără bani și fără plată! De ce cântăriți argint pentru lucruri care nu hrănesc? De ce vă dați câștigul muncii pe ceva care nu satură? Ascultați-Mă dar, și veți mânca ce este bun, și sufletele voastre se vor desfăta de bucate gustose. Luați aminte, și veniți la Mine, ascultați, și sufletele voastre vor trăi: ... ” (Isaia 55:1-3)

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>