text Cugetari crestine

O îmbrățișare caldă

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Ciprian Damian
Dar Pavel s-a coborât, s-a repezit spre el, l-a luat în brațe și a zis: „Nu vă tulburați, căci sufletul lui este în el.”
Faptele Apostolilor 20:10

În momentele critice ale vieții apare tulburarea care ne împiedică să mai credem. Toți creștinii care au ajuns înaintea lui Pavel la Eutih au constatat că este mort și au început să se tulbure, lăsânduse cuprinși de dezamăgire, de întristare și începeau să se gândească cum ar fi fost dacă erau mai atenți, dacă ar fi montat grilaje la geamuri, dacă îi atrăgeau atenția dacă și dacă cum se întâmplă de fiecare dată după un moment tragic în viețile noastre. Nimeni nu se aștepta la o înmormântare când erau strânși la frângerea pâinii. Părinții priveau încremeniți spre cel ce era întins în fața lor și parcă nu mai aveau nici o nădejde cunoscând deznodământul acestei nefericite întâmplări.
Cei mai mulți puteau să arate cu degetul și să judece prezentând argumente bine întemeiate despre cum se putea evita sau acuzând pe Pavel despre lunga lui vorbire, ducând până și citate biblice: "carnea e neputincioasă".
Singurul care înțelege cum trebuie să procedeze este omul chemat și împuternicit de Dumnezeu care alege să-l ia în brațe nu să-l judece, alege să privească spre cel ce dă viața și rămâne încredințat că fiecare eveniment este coordonat și supravegheat de El.
Când iubești cauți să strângi în brațe nu să areți cu degetul!
În zilele noastre tot mai mulți tineri cad din catul al treilea părăsind dragostea dintâi și încep să iubească plăcerile de o clipă ale păcatului, părăsesc adunarea sfinților pentru a umblă pe calea celor batjocoritori, părăsesc cuvântul sfânt care nu mai este la modă și merg după povestiri închipuite!
Noi putem să îi privim și să îi judecăm pe drept dar ei vor rămânea căzuți și morți spiritual, sau putem alege să îi cuprindem în brațe cu dragoste și să le arătăm iubirea agape ce este în noi, împlinind astfel trimiterea pe care am primit-o de la Domnul Isus. Dar pentru a ne apropia de ei prima dată trebuie să ne coborâm și să ne smerim și înaintea oamenilor, nu numai înaintea lui Dumnezeu. Smerenia te învață că toți sunt mai importanți decât tine și tu trebuie să le slujești!

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>