Mama

1. Chipul senin, și doi ochi îngerești
cuprinde-n iubire, ca un răsărit
întreg universul ne-mărginit
și lumea, prin ei, înveți s-o privești
aripi-n zbori, doua brațe se-ntind
calea-i mereu, a lor mângaiere
orice suspin, ascuns în tăcere
se stinge-n iubire cănd el e cuprind

R: E mama, cu dulcea, lumina în privire
cu har și tarie, în trăire
și cu bunătate, mai presus de toate
în dar, e mama, cu farmec și cu frumusețe
cu glasul, e plin de blândețe, și rugă-nălțată
mereu pentru noi la altar

2. Lacrimi ascunse, în palmele moi,
dă mă le liniște, sau bucurie
multe dureri, pe care le știe,
dar ea, amintindu-și, in taină de noi,
ne obosită, se-apleacă mereu,
pașii pierduți, cu dor sa-i găsească,
inima frântă să liniștească,
și apoi s-o îndrepte spre Dumnezeu