Cât mama mai are suflare

1. Cât mama mai are suflare,
Cât tata mai are puteri,
Copiii mai simt ușurare,
Când vin cu-ale vieții poveri.

R1: /:Acasă mai simți bucuria,
Când mergi la părinți să îi vezi.
Dar când li se stinge făclia,
Iubirea cea dulce o pierzi. :/

2. Cât mama mai iese la poartă,
Cât tata mai iese în prag.
Mai este-un cămin ce îi așteaptă,
Să vină copiii cu drag.

R2: /:Spre casa natală e drumul,
Frumos, trăitor de fiori.
Dar cât de amar e destinul,
Când pierzi al iubirilor flori. :/

3. Părinții ne sunt mângâierea,
Prieteni ca ei nu mai sunt.
Ei știu să ne-aline durerea
Cand duhul ne este înfrânt.

R4: /:Să mergem la ei cu iubire,
Cu flori și-un continuu ador.
Cât timp nu există morminte,
La care să plângem cu dor. :/

4. Porunca Scripturii e sacră,
Noi suntem datori s-o împlinim,
De vrem fericire în viață
De ei s-ascultam, să-i cinstim.

R5: /:Cât timp mai există lumina,
În casa în care-am crescut.
Copiii mai pot ca să vină,
Cu-n zâmbet si-un dulce sărut. :/

5. Sa mergem mai des pe acasă,
Cât mama si tata mai sunt.
Să stăm împreună la masă,
Vorbind de Cristos, de Cuvânt.