Lepădarea de credință ca semn al revenirii Domnului Isus

Versete de bază: 1)” Cât privește venirea  Domnului nostru Isus Hristos și strângerea noastră laolaltă cu el , vă rugăm, fraților, să nu vă lăsați clătinați așa de repede...ca și cum ziua Domnului ar fi și venit chiar. Nimeni să nu vă amăgească  în vreun chip, căci nu va veni înainte să fi venit lepădarea de credință, și de a se descoperi  omul  fărădelegii, fiul pierzării, protivnicul, care se înalță mai pe sus de tot ce se numește Dumnezeu, sau de ce este vrednic de închinare. Așa că se va așeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu. ...Și acum știți bine ce-l oprește ca să nu se descopere decât la vremea lui. Căci taina fărădelegii a și început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o oprește să fie luat din drumul ei. Și atunci se va arăta acel nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii sale, și-l va prăpădi cu arătarea venirii sale.” (2Tesaloniceni 2:1-8)

Lepădarea generală de credință sau apostazia va marca sfârșitul  epocii Harului și al Bisericii și va declanșa mânia lui Dumnezeu asupra unei generații apostate,mânie concretizată în trompetele și paharele mâniei, descrisăeîn cartea Apocalipsei.

Așadar Biserica vizibilă de azi, compusă din toate confesiunile creștine, la început,  înregistrase o curbă ascendentă în dezoltarea sa, ca, la sfârșit, să se angajeze pe o curbă descendentă ce se sfârșește cu stingerea credinței mântuitoare. Această descreștere  a credinței în Biserica vizibilă, opusă Bisericii invizibile, a fost profețită  de însuși Domnul Isus, în următorii termeni, drept concluzie la Pilda judecătorului nedrept:”Dar când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ?”(Luca 18:8)

Taina fărădelegii ce sapă, corupe și comprimte credința în Hristos a început să lucreze  încă în timpul apostolului Pavel. De atunci și până acum, pe parcursul a două milenii, învățătorii mincinoși au stecurat în cristianism erezii nimicitoare care aveau  toate în vedere lepădarea de Stâpânul răscumpărător. (2Petru 2:1) La ora actuală, apostazia generală își are terenul bine pregătit.

Ori de cîte ori vorbim despre lepădarea de credință , trebuie să ne gândim la lepăpdarea de Hristos. Nu există mântuire în nimeni altul (Fapte 4:12). ”El a fost rânduit de Dumnezeu judecătorul celor vii și al celor morți.”(Fapte 10:42) ”Oricine crede în El,capătă prin numele lui iertarea păcatelor.”(Fapte 10:43) Mai mult, prin credința în numele său, se capătă o neprihănire divină ce întrece neprihănirea pe care o dă Legea. (Filipeni 3:8,9) El este singurul mijlocitor între Dumnezezu și oameni.(1Timotei n2:5) În numele lui avem întrare la Tatăl, într-n singur Duh.(Efeseni 2:19) Are toată puterea în Cer și pe Pământ. (Matei 28.18) Prin Cuvântul său, El înviază morții și susține tot Universul pe care îl crease. (Ioan 5:28,29; Evrei 1:1-3)

Învățăturile false, răspândite în secolele trecute, au diminuat și au șters rolurile și drepturile divine ce i cuvin lui Hristos după Scripturi: acela de Creator, de singurul Mântuitor și iertător al păcatelor, acela de singurul  mijlocitor și dăruitor al neprihănirii divine, acela de judecător nepărtinitor și acela de singura cale ce duce la Tatăl. Deși Ioan pledează în primul capitol al Evangheliei sale pentru titlul de Creator al Cuvântului întrupat, unele culte refuză să acorde lui Hristos calitatea sa de Creator.Mântuirea, iertarea păcatelor și mijlocirea înaintea lui Dumnezeu deveniseră de resortul unei pleiade întregi de sfinți, printre care și Maica Domnului. Neprihănirea se poate obține și prin respectarea Legii, prin sărutarea moaștelor, prin rugăciuni plătite la prelați. Se presupune că la judecata din urmă Isus va accepta pilele mamei sale.

În aceste circumstanțe spirituale, urmează să-și facă apariția Omul Fărădelegii, Fiul Diavolului, care se așează în Templul rezidit din Ierusalim cu pretenția de a fi adorat. Prin semnele și minunile mincinoase pe care le va produce își va atrage masele care nu crezuseră în Hristosul adevărat. (2Tes.2:9-12) Prin aceste minuni,Proorocul Mincinos va determina  noroadele să se închine conducătorului politic al lumii, supranumit Fiara și să primească numele Fiarei sau numărul Fiarei pe frunte ori pe mâna dreaptă. (Apocalipsa cap.13) Primirea în masă a microcipului cu numărul 666 coincide cu momentul marii lepădări de credință. Cei ce primesc numărul Fiarei intră în Biserica Apostată ce se intinde peste  tot cuprinsul Pământului, iar cei ce nu-l primesc vor fi supuse unei groaznice prigoniri. În perioada de început al acestei prigoniri, va veni Domnul Isus ca să-și răpească pe ai săi.

Sighisoara,25 noiembrie 2015                   Carol Szekely