Apocalipsa capitolul 13 – Vremea fiarelor - Profetii biblice

Categoria: Profetii biblice

Introducere

Capitolul 13 conține două tablouri care ne deschid perspectiva unei adevărate panorame a istoriei. Două fiare unice, cu trăsături diferite, care apar în istorie în regiuni geografice diferite și care acționează diferit, dar care au ceva în comun: sunt „fiare”, adică sunt puteri politice sau politico-religioase, folosite de Satana, marele „balaur roșu”, pentru a controla și manipula conștiințele oamenilor.

Capitolul este captivant nu doar prin acuratețea detaliilor legate de cele două puteri politice apărute pe scenă, care ne ajută să le identificăm fără ezitare, ci și pentru faptul că ne regăsim undeva, într-un moment precis al derulării evenimentelor descrise, putând conștientiza cât mai este până la finalul luptei dintre bine și rău.

Cele două fiare care intră în scenă în acest capitol profetic, deși sunt diferite prin locația în care apar (prima iese din mare, în timp ce a doua apare din pământ), și deși sunt atât de deosebite ca înfățișare, ajung să colaboreze în ultima fază a derulării istoriei.

Profeția spune că acestea își vor da mâna pentru a da naștere unei organizații noi („chipul fiarei”), foarte asemănătoare primei fiare, care va căuta să dirijeze prin forță și amenințare viața omenirii. Cei ce nu vor merge împreună cu ei și nu vor accepta semnul autorității acestei noi puteri vor trebui să suporte consecințele: de la boicot economic până la pierderea vieții.

În acest punct al luptei dintre bine și rău, profeția ne arată ca societatea omenească se va polariza, rămânând doar două clase distincte: unii care, de teama represiunii sau din convingere, vor recunoaște autoritatea noului organism, iar alții care, cu riscul pierderii bunurilor materiale și chiar a propriei vieți, vor refuza să facă acest lucru, rămânând fideli lui Dumnezeu și Legii Sale.

Suntem, așadar, în momentul derulării evenimentelor finale din cadrul Planului de Mântuire. Dacă în capitolul 11 ni se vorbește despre cartea lui Dumnezeu („cărticica”) , dacă în capitolul 12 ni se vorbește despre poporul lui Dumnezeu, aici, în capitolul 13 ni se prezintă opoziția față de Dumnezeu și poporul Său în ultimele zile de har acordate pământului.

Această opoziție îl are în centru pe „balaur”, „șarpele cel vechi, numit Diavolul și Satana” (vezi Apocalipsa 12,9) care, stând pe țărmul mării, își caută instrumentele omenești de care se va folosi în ultima luptă împotriva lui Dumnezeu și a poporului Său. Neputând să-I mai facă vreun rău „Pruncului” născut din femeie și luat la cer, „balaurul” își mobilizează cohortele de demoni pentru a nimici „rămășița seminței femeii”, adică pe credincioșii ultimei Biserici.

Comentatorii „Apocalipsei” sunt unanim de acord că acest capitol descrie apariția lui Anticrist și persecutarea Bisericii de către acesta (1). Leon Morris scoate în evidență ideea că în ultimele zile ale istoriei omenirii „va avea loc o izbucnire deosebită a puterii celui rău. Uneori, aceasta este asociată cu o persoană ce poate fi denumită „anticrist” (1 Ioan 2, 18), sau „omul fărădelegii” (2 Tesaloniceni 2, 3). Acest personaj se află în spatele viziunii de la începutul acestui capitol. Ioan nu-l numește, ci îi spune „fiară”. O bogăție de detalii înfățișează grozăviile ce îi sunt asociate. El este strâns legat de Satana și este realmente o întruchipare a răului. Mulți interpreți moderni văd în această fiară o referire la Imperiul Roman. Dar ar fi prea simplu. Putem vedea în imperiu o manifestare preliminară a răului ce într-o zi va fi pe deplin manifestat în anticrist. Dar această fiară este ceva mult mai mult decât a fost vechea Romă” (2).

„Capitolul 12 din Apocalipsa”, ne spune St. Haskell, „ne oferă o privire de ansamblu asupra Bisericii din vremea Domnului Christos până la împlinirea Planului de Mântuire. Capitolul 13 se ocupă mai direct cu națiunile, care sunt actorii principali în marea luptă la care se face referire în capitolul precedent” (3).

Din punct de vedere structural, capitolul 13 poate fi împărțit în trei secțiuni principale:

1) Vers.1‑9 reprezintă secțiunea exclusiv istorică, vorbindu-ne despre opoziția față de Dumnezeu de-a lungul veacurilor.

2) Vers.10‑14 este secțiunea istorică și profetică, vorbind despre apariția fiarei din pământ și acțiunile ei viitoare.

3) Vers.15‑18 reprezintă secțiunea exclusiv profetică, vorbindu-ne despre asaltul final împotriva Bisericii Rămășiței.

Fără capitolul 13 nu am fi avut nicio perspectivă asupra ultimelor scene ale luptei dintre bine și rău și nu am fi avut dimensiunea opoziției „balaurului” față de Biserica credincioasă. Însă detaliile nu ne-au fost date pentru a ne satisface curiozitatea, ci pentru a ne pregăti să intrăm în acest ultim act al dramei păcatului.

sursa: https://www.loribalogh.ro/