Moartea mântuitoare a lui Isus

                                         Moartea mântuitoare a lui Isus

                                                  (Matei 27:31-56)

I. Isus nu este scutit de supliciu:

- Avraam a putut să jertfească un berbec în locul fiului său (Genesa 22)
- Dumnezeu Şi-a jertfit efectiv Fiul. Însă deja drumul la cruce începe să aducă rod: Simon devine mai întâi în exterior, mai târziu în interior un om care a purtat crucea şi un ucenic.
- Isus a mers conştient la moarte. O relatare extrem de concisă a răstignirii, şi aici se împlineşte Vechiul Testament (Psalmul 22)
- Şi inscripţia prinsă pe cruce este corectă: „Împăratul iudeilor". Isus atârnă în locul lui Baraba între zeloţi, ba mai mult, în locul nostru !
- Moartea lui Isus are deci o semnificaţie înlocuitoare.

II. Pe cruce, Isus este ispitit profund: 

- Trecătorii hulesc, preoţii cei mai de seamă hulesc, cărturarii şi bătrânii fac la fel, chiar şi zeloţii răstigniţi hulesc.
- Peste ţară se lasă întunericul, Isus poartă păcatul şi despărţirea de Dumnezeu a întregii lumi – „Pogoară-Te de pe cruce !" – aceasta este cea mai profundă ispită, în mijlocul unor chinuri inimaginabile, de a abandona lucrarea de mântuire.
- Însă Isus rămâne credincios voii Tatălui, pe care a cunoscut-o şi a acceptat-o în Ghetsimani.

III. Isus moare credincios lui Dumnezeu:

- Ceasuri întregi de luptă cu moartea se termină în colaps. Isus se roagă Psalmul 22. Părăsit de Dumnezeu, Isus intră în moarte în locul nostru.
- Isus repară astfel ceea ce au stricat Adam şi oamenii.
- Ceasul al nouălea, ceasul morţii Lui, este ceasul rugăciunii zilnice, ceasul jertfirii zilnice a mielului de ispăşire, ceasul tăierii mieilor de Paşti. Acum se comemorează eliberarea din robia Egiptului. După liturghie oamenii privesc spre viitor la mântuirea escatologică. Şi toate acestea se împlinesc în Isus: El este Mielul, jertfa de ispăşire care Se dă pe Sine lui Dumnezeu în rugăciune, Mielul de Paşti, Eliberatorul din robia morţii şi a păcatului, Mântuitorul care va veni.

IV. Rezultatul morţii de pe cruce:

- Triumful diavolului? Sfârşitul cetei ucenicilor ? Sfârşitul lui Isus ? – NU
- Moartea Lui are semnificaţie universală: semne în natură.
- Moartea Lui încheie Vechiul Legământ: ruperea perdelei din Templu
- Moartea Lui este preludiul istoriei învierii: învierea sfinţilor
- Deci începutul unei noi creaţii. Cutremurul de pământ vesteşte că s-a încheiat Noul Legământ (cf. Exod 19:18)
- Romanii încep să creadă: mijeşte epoca misiunii
- Moartea lui Isus ia, în final, vina şi pedeapsa de la toţi cei care cred (Romani 3:25.)
- La sfârşit se află deci biruinţa lui Isus şi NU triumful diavolului.