"Lectia 07. Discuții cu păcătoșii"

Categorie:  Schite de predici scrise
 

INTRODUCERE

1. Domnul a fost mereu învinuit pentru părtăşia Sa cu păcătoşii, dar El tocmai pentru ei venise (Luca 5:30-32)

2. El n-a venit să modifice condiţiile sfinţeniei ci condiţiile de dobândire şi păstrare a acestui atribut fundamental al divinităţii şi opus al păcatului (Marcu 2:7, 10; Fapte 10:43)

I. OAMENII SUNT PĂCĂTOŞI

A. Păcătoşii pot fi iertaţi

1. Ferice de cei ce vor fi iertaţi (Romani 4:6-8; Matei 5:2-6)

2. Fericirea constă în eliberarea din robia păcatului şi moştenirea vieţii veşnice (Ioan 8:30-36; 6:40)

B. Păcătoşii pot rămâne sub păcat şi osândă

1. Există o vreme de cercetare şi pocăinţă (Luca 13:1-9; 19:41-44)

2. Cei care nu se recunosc, rămân şi mor în păcate (Ioan 3:16-21; 8:24)

II. CAZURI PARTICULARE

A. Păcătoşi iertaţi

1. Bolnavul iertat şi vindecat (Marcu 2:4-11; Ioan 5:14; Iacov 5:14-16)

2. Femeia dispreţuită pentru păcatul ei, dar care a beneficiat de iertare şi pace prin credinţă şi lacrimi de iubire. Fariseul a beneficiat şi el de iubire, dar… (Luca 7:36-50)

3. Un fiu nevrednic dar reinvestit (Luca 15:11-24)

4. Vameşul ce a obţinut neprihănirea (Luca 18:13-14)

5. Un fiu al lui Avraam – bogat, dar păcătos – pierdut, dar mântuit (Luca 19:1-10)

6. O femeie frământată de păcate imorale dar şi de idei religioase, ce a ajuns să-l cunoască pe Mesia (Ioan 4:16-29)

7. Femeia păcătoasă scăpată de osândă; puteau şi ceilalţi dar (Ioan 8:1-11)

B. Păcătoşi neiertaţi

1. Iuda – un demon dintre cei 12, care fura şi trăda cu voia, pentru bani (Ioan 6:64, 70-71; 12:4-6; 13:10, 18, 21-30; Matei 26:24-25)

2. Tâlharul batjocoritor (Matei 26:44; Luca 23:39-41)

ÎNCHEIERE

1. Starea de păcat este generală (Romani 3:9-12)

2. Problema păcat – iertare (mântuire) e personală şi presupune pocăinţă şi trăire prin credinţă (Romani 8:1-11)  

sursa: http://www.dragostepentruadevar.ro/