Închinatori in faţa altarului

Închinărorii în faţa altarului Ecl. 5.1-7.

1. Conştient de prezenţa lui D.

1.1.va determina scopul venirii
Fiind conştient că Dumnezeu este prezent acolo, că stai înaintea Lui şi nu înaintea oamenilor, scopul sau dorinţa arzătoare a inimii se face auzită, văzută şi înţeleasă.
Închinători la altar sunt mulţi , dar cu părere de rău, nu toţi realizează că vin înaintea lui Dumnezeu.
- n-au venit pentru a avea părtăşie cu El, deaceea şi au motive de a fi nemulţumiţi de mersul serviciului de închinare.
- Deaceea pot spune că au pierdut timpul etc....
- nu tot aşa se întâmlă cu cei sinceri (Ana, s-a închinat...a primit răspuns)

1.2.va determina modul de închinare, v.1.
- nu v-aţi întrebat: de ce unii se plictisesc în casa Domnului.
- De ce unele din aspectele închinării devin mecanice, seci.
- nu toţi realizăm pe deplin că suntem în faţa lui Dumnezeu deaceea nu e de mirare când în Biserică este multă gălăgie, domneşte discuţia lucrurilor fără valoare, îmbibată de griji şi negazuri zilnice.
Când ai realizat că Domnul este prezent nu mai are importanţă cine eşti, cine sunt cei din sală, te închini cum poti Celui ce I se cuvine închinarea în veci Amin.
- stăm în părtăşie cu Dumnezeu şi frumuseţea lui ne învăluie, nu a încăperii, nu a lucrurilor ce ne înconjoară
- atunci pacea Lui ne cuprinde inima.

2. Privind la Dumnezeu.

2.1.se menţine spiritul de ascultare.
Dacă privirea nu este îndreptată spre Dumnezeu omul va asculta de cel spre care priveşte

2.2. se menţine echilibru în luarea deciziilor
Privind la oamenii care ne înconjoară vom fi tentaţi să procedăm ca ei:- de a lua hotărâri rapide, sau promisiuni nereale.

2.3. se menţine spiritul de smerenie
Măreţia lui D.
Arată cine suntem în realitate,
Să nu vorbeşti mult şi în zadar......
Multă vorbă nu-i natura lui D. Şi nici a copiilior Lui.

2.4. se menţine puritatea duhovniceasă
-nu lăsa ca gura să te bage în păcat
-cere lui Dumnezeu putere şi reţinere în această privinţă şi astfel vei birui
Ex: Samson

3. Slujind pe D.

3.1. prin cuvinte de încurajare.
Multe vorbe se spun dar nu aduc bucurie nici celui ce le-a spus, nici celui ce le aude
Însă un cuvânt spus la momentul potrivit, aduce zidire sufletească şi slavă lui D.

3.2. prin ajutorul acordat semenilor (Isus a spus: Dacă facem ceva în numele Lui, lui i le-am făcut)
mulţimea vorbelor este o jertfa care aduce întristare fiindcă
- Poate aduce dezamăgire
- Fapta ajută mai mult decât vorba
- Vorbele deseori amână împlinirea datoriei de creştin
- Iar o nădejde amânată îmbolnăveşte (Prov...) Amin.