Domnul Isus și samariteanca – Ioan 4:24

„Dumnezeu este Duh; și cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh și adevăr.” (Ioan 4:24)

Domnul Isus este Dumnezeu pe pământ. Isus din Nazaret este personajul central al istoriei. Isus Hristos este cel ce aduce harul și adevărul în lume. Dacă așa stau lucrurile cu Isus, atunci căutarea, cunoașterea, urmarea Lui, devin cele mai importante lucruri. Întâlnirea și dialogul dintre Domnul Isus și o femeie samariteancă la fântâna lui Iacov este mereu o sursă de inspirație. Vă propun să o rememorăm.

I. DOMNUL ISUS NU DISCRIMINEAZĂ. Sciptura notează: „Atunci a părăsit Iudea, și S-a întors în Galilea. Fiincă trebuia să treacă prin Samaria, a ajuns lângă o cetate din ținutul Samariei, numită Sihar, ... ” (Ioan 4:3-5^a) Samaria era o privincie așezată în mijlocul țării lui Israel, cu o populație amestecată. Iudeii care locuiau în sud, în jurul Ierusalimului, îi disprețuiau și îi evitau pe samariteni. Iată însă că Domnul nu are prejudecăți și trece prin Samaria, se oprește, și chiar intră în dialog cu o femeie de acolo. Ador să observ lipsa de discriminare a lui Dumnezeu în relațiile cu oamenii. (Faptele Apostolilor 10:34-35) Romani 3:29) Domnul nu reduce harul la o anumită națiune, cum credeau iudeii, sau la o castă de elitiști religioși. Domnul stă de vorbă cu o femeie în Samaria (spre mirarea femeii și a ucenicilor), merge în Galileia neamurilor, poruncește ucenicilor să ducă Evanghelia până la marginile pământului... Aleluia!

II. DOMNUL ISUS ESTE DARUL LUI DUMNEZEU. La fântâna lui Iacov Domnul întră în vorbă cu o femeie samariteancă. „Dă-mi să beau”, I-a zis Isus. Femeia s-a mirat: „Cum Tu, Iudeu, ceri să bei de la mine, femeie Samariteancă?” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel ce-ți zice: „Dă-mi să beau!” tu singură ai fi cerut să bei, și El ți-ar fi dat apă vie.” (Ioan 4:7-10) Să stea Fiul lui Dumnezeu în fața ta și să-ți vorbească; mare și unic dar! (Luca 10:23-24) Harul acesta este însă pentru noi toți. După ce Dumnezeu ne-a creat după chipul Său și ne-a așezat stăpâni peste o lume minunată, iată, ni-L dăruiește și pe Fiul Său preaiubit. (Ioan 3:16,2Corinteni 9:15) Lucru minunat că Darul lui Dumnezeu la rândul Său oferă daruri. Bunăoară, apa vie! Ce este această apă vie care se preface în inima omului într-un izvor care țâșnește în viață veșnică? Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. (Ioan 7:37: 39)

III. DOMNUL ISUS ESTE INTERESAT DE ISTORIA FIECĂRUIA. Domnul o provoacă pe femeie: „Du-te de cheamă pe bărbatul tău și vino aici. Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat.” Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat. Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela, pe care-l ai acum, nu-ți este bărbat. Aici ai spus adevărul.” (Ioan 4:16-18) Observați vă rog că Domnul cunoaște povestea acestei femei și dorește să se implice în ea. Atunci când se întâlnesc pentru prima dată doi oameni de regulă subiectele discuției lor sunt generale. Dar Domnul Isus care a venit să salveze sufletele din păcat nu-i vorbește femeii nici de vreme și nici de politică, ci îi vorbește despre viața ei, despre problemele și durerile ei. Vor fi fiind mulți care în momente de faliment sau suferință se vor considera singuri și fără speranță. Domnul a venit să aducă speranță unei lumi fără speranță. Prin venirea lui pe pământ Dumnezeu ne declară; Sunt cu voi, Sunt pentru voi, Sunt de partea voastră, Sunt în voi, ... ! (Isaia 7:14)

IV. DOMNUL ISUS CLARIFICĂ PROBLEMA ÎNCHINĂRII. „Doamne”, I-a zis femeia, „văd că ești prooroc. Părinții noștri s-au închinat pe muntele acesta; și voi ziceți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.” (Ioan 4:19-20) Femeia samariteancă văzându-și viața descoperită de Acest bărbat iudeu are o revelație: „este prooroc!” Numaidecât schimbă subiectul de la tema care o punea în dificultate la o temă generală: locul de închinare. Dintotdeauna au existat dispute, uneori sâgeroase, cu privire la religia adevărată, locul cel mai sacru, modalitatea de închinare. Chiar și astăzi în creștinism există 33 de mii de denominațiuni, fiecare dintre ele clamând superioritatea-i. Referitor la închinare Domnul în discuția cu femeia samariteancă anunță începutul unei dispensații noi în ce privește închinarea: închinarea în duh și adevăr. (Ioan 4:21-24)