Dimineața învierii

„La sfârșitul zilei Sabatului, când începe să se lumineze în spre ziua dintâi a săptămânii, ... ” (Matei 28:1-7)

Diminețile sunt unice. Nu știu care este momentul dvs. preferat din zi, dar pentru mine diminețile sunt deosebite... A fost întunericul de 3 ore de la cruce, apoi tăcerea de trei zile de dincolo de mormânt, și dintr-o dată se face lumină. Dimineața aceea marchează (schimbă) istoria universului și a veșniciei. Dimineața învierii produce câteva mari adevăruri, sursă de încurajare.

Lumea spirituală este mai tare ca lumea materială. (Matei 28:2-4) Lumea lui Dumnezeu și a îngerilor este deasupra realității umane. Prima o întreține și o controlează pe a doua. Biblia spune: “lucrurile care se văd, sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd, sunt veșnice”. (2Corinteni 4:18b)

Viața este mai tare ca moartea. (Matei 28:5-7) “A înviat”, spun îngerii. Potrivnicii Domnului (liderii religioși în special) au crezut că odată pus în mormânt s-a terminat povestea cu pseudo-prorocul. Nu știau că viață este mai tare ca moatea. Moartea nu este punctul final, ci doar o virgulă în povestea existenței. Domnul Isus cu moartea-I pe moarte a călcat (1Corinteni 15)

Adevărul este mai tare ca minciuna. “A înviat după cum zisese” – (Matei 28:6a) Hristos Domnul a prezentat din timp ucenicilor planul divin pentru răscumpărarea omului păcătos. Nimic nu a putut împiedica împlinirea adevărului spus de Domnul. La fel și astăzi avem Cuvântul lui Dumnezeu care ne spune tot ce se va întâmpla. Nimic nu poate împiedica împlinirea lui.

Bucuria învierii este mai tare ca frica morții. (Matei 28:8-10) “ca apa proaspătă pentru un om obosit, așa este o veste bună venită dintr-o țară depărtate” (Proverbe 25:25) Se întâmplă că la trecerea din lumea aceasta în cealaltă, ca și în cazul femeilor care nasc, bucuria să ia locul fricii. Perspectiva învierii i-a făcut pe atâția creștini să înfrunte cu bărbăție frica morții (martirii).

Învierea, de M. Eminescu

“…Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
Colo-n altar se uită şi preoţi şi popor,
Cum din mormânt răsare Cristos învingător,
Iar inimile toate s-unesc în armonie:

"Cântări şi laude-nălţăm
Noi, Ţie unuia,
Primindu-l cu psalme şi ramuri,
Plecaţi-vă neamuri,
Cântând Aleluia!

Cristos au înviat din morţi,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte călcând-o,
Lumina ducând-o
Celor din morminte!"