Cain şi Abel

                                                          Cain şi Abel

GENEZA 4:1-15

Verset de aur: Evrei 11:4

I. Cei doi care aduc jertfe: v. l-4

Aducerea jertfei lor înseamnă:
1. Un sentiment de vinovăţie pentru păcatul lor. Cf. Rom. 1:18-19; 2:15; 3:10-23.

2. O revelaţie a felului cum poate cineva să se întoarcă la Dumnezeu. Cf. Gen.3:21; Evr.9:22. Abel oferă sacrificiu prin credinţă. Credinţa însă implică o cunoaştere a voii lui Dumnezeu în vorbirea şi acţiunea Sa şi are drept urmare ascultarea (supunerea). Cf. Rom. 10:17.

3. Cunoaşterea necesităţii salvării. Cf. Iov 22:21; 25:4; 33:27-28.

II. Cele două jertfe:

1. A lui Cain. Ea înseamnă:
a) Un rod a pământului pe care 1-a blestemat Dumnezeu, v.3.Cf. Gen.3:17; Gal.3:10.
b) Rezultatul propriei lui osteneli. Cf. Ef. 2:8-9; Gal. 2:16; Rom. l0:l-4; 4:5; 3:19-24.
c) Privită din exterior, este fără îndoială ceva frumos pentru omul natural, sufletesc. Cf. l. Sam. 16:7; 15:22; l. Cor. 2:14; Lc. l6:15.
d) O jertfă în încăpăţânare şi necredinţă. Compară Evr. 11:4 cu Iu. 11. Jertfa lui Cain nu este închinarea la un dumnezeu fals, ci închinarea greşită înaintea singurului Dumnezeu adevărat.

2. Jertfa lui Abel. Ea înseamnă:
a) Pârga turmei, v.4: Un miel. Cf. Io. l:29; l. Pt. l:18-19; Lev. l7:ll; Evr. 9:22.
b) Nu lucrarea mâinilor lui. Cf. Tit. 3:5; Ef. 2:8-9; Rom. 4:4-8; 5:6-8.
c) Fără frumuseţe exterioară pentru ochiul natural. Cf. Is. 53:3; 2. Cor. 4:3-4; Is. 55:8-9; l. Cor.19-29.
d) O jertfă în credinţă. Evr. 11:4; 11:6; Gal. 3:6-7; Rom. 5:l.

III. Cele două rezultate:

l. La Cain:
a) Respins de Dumnezeu, v.5. Cf. Evr.6:7-8.
b) Motivare cu v.6-7, cf. Is. 1:18; Ez.33:ll. „Păcatul (jertfa pentru păcat) pândeşte la uşă" (cuvintele ebraice pentru păcat şi jertfă pentru păcat sunt aceleaşi).
c) Avertizarea lui Dumnezeu este respinsă, v. 8. Cf. Prov.l:24-31; 29:l; Evr.l2:25.
d) El îl omoară pe fratele său, v.8-13. Cf. l.Io.3:12.

2. La Abel:
a) Primit de Dumnezeu, v.4. Abel a fost apreciat de Dumnezeu în jertfa lui. Cf. l.Cor.l:30; 2.Cor.5:21.
b) Apreciat de Dumnezeu. Cf. Evr. 11:4.
c) Deşi mort, vorbeşte... (Evr.11:4)
a) despre prezenţa păcatului în lume,
b) despre faptul că fiecare om are o natură păcătoasă,
c) despre duşmănia inimii omeneşti faţă de Dumnezeu,
d) despre calea pe care se poate apropia cineva de Dumnezeu: printr-un Sacrificiu plăcut şi acceptabil înaintea lui Dumnezeu,
e) despre faptul că numai credinţa este valabilă înaintea lui Dumnezeu,
f) despre durata scurtă de viaţă dată omului,
g) despre siguranţa morţii şi a judecăţii.