Trebuie să vezi atunci, când pierzi, ceva mai mult decât pierderile!

Nu toți, care au ochi, văd. Nu toți, care au urechi, aud... Deseori vorbim (sau gândim) cu privire, la ceea, ce nu avem, în comparație cu alții, și dintr-un motiv oarecare, rareori ne gândim cu privire la aceea, că mai degrabă, Domnul nu ne-a lipsit pe noi de ceva, ci ne-a dăruit ceva mult mai prețios.

Dumnezeu privește mult mai departe, decât noi. Lui Îi pasă de viitorul nostru. El dorește să ne deie o speranță, cu privire la aceea, că El cunoaște, ce face, chiar dacă aceasta este mai presus decât priceperea noastră. „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” (Ieremia 29:11)

Pentru ca să ne încredem în bunătatea Lui Dumnezeu, să privim pierderile noastre, prin prisma credinței, ci nu a sentimentelor... măcar că aceasta nu este simplu.

În cartea lui John Foxe, despre martiri, există o istorie, cu privire la un băiat, creștin, orb, care l-a vizitat pe un episcop al bisericii, care era arestat, înainte de executare. Înainte de moarte, episcopul, i-a dat băiatului o învățătură corectă cu privire la orbirea lui. Acest fel de a privi lucrurile, să ne ajute, ca să nu disperăm, atunci când pierdem, ci să ne întărim în speranță, că niciodată, Dumnezeu nu va lua nimic, fără ca să ne dea, ceva mult mai prețios în schimb!

„În această zi, băiatul orb, l-a rugat pe paznic, ca să-i permită, să se vadă cu Hooper, și la urma urmei, i-au permis să vorbească cu el. Cu puțină vreme în urmă, băiatul, a fost închis într-o închisoare, în Gloucester, pentru mărturisirea adevărului Cuvântului Lui Dumnezeu. Domnul Hooper, după ce l-a întrebat pe băiat, despre credința lui, și despre motivul întemnițării lui, l-a privit pe băiat cu lacrimi în ochi și i-a zis: O, sărmanul băiat, Dumnezeu ți-a luat vederea, doar dintr-un motiv, pe care doar El îl cunoaște. Dar El ți-a dat o altă vedere, care este mult mai prețioasă, căci El ți-a dăruit ochii cunoștinței și credinței. Domnul să-ți deie harul, ca să te rogi neîncetat Lui, pentru ca niciodată să nu pierzi o astfel de vedere, căci dacă o vei pierde, atunci, vei fi orb și la suflet, și la trup.”

(Fragment din cartea „Noua carte a lui Foxe, despre mucenici,” pag. 160; Episcopul John Hooper, a primit o moarte de martir, pentru credința sa, a fost ars pe rug în Anglia, anul 1555).

Dar ce ai primit prețios de la Dumnezeu, indiferent de pierderile tale? Pentru ce poți să-I mulțumești acum? ? ?

Rugăciune: Doamne, în pierderile mele, mă încred în gândurile Tale bune cu privire la mine, care Îți sunt cunoscute doar Ție! Viitorul meu are temelia în gândurile inimii Tale! Iar aceasta mă bucură, și îmi dă speranță, că Tu știi ce faci! În numele Lui Iisus Hristos, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opinca