Efortul în slujire

Filip şi famenul etiopian

26 Un înger al Domnului a vorbit lui Filip şi i-a zis: „Scoală-te şi du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară spre Ierusalim la Gaza şi care este pustiu.”

27 Filip s-a sculat şi a plecat. Şi iată că un etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,

28 se întorcea de acolo şi şedea în carul lui şi citea pe prorocul Isaia.

29 Duhul a zis lui Filip: „Du-te şi ajunge carul acesta!”

30 Filip a alergat şi a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: „Înţelegi tu ce citeşti?”

31 Famenul a răspuns: „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Şi a rugat pe Filip să se suie în car şi să şadă împreună cu el.

32 Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere şi ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura;

33 în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ.”

34 Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbeşte prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?”

35 Atunci, Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta şi i-a propovăduit pe Isus.

36 Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apă, ce mă împiedică să fiu botezat?”

37 Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.”

38 A poruncit să stea carul, s-au coborât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.

39 Când au ieşit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,

40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.

I. Slujitorul

Omul Filip. Slujitorul Filip

Rol și rost în lucrare.

Mesajul este mai mult pentru cei care trebuie și pot să propovăduiască evanghelia.

Filipeni 2

21 Ce-i drept, toţi umblă după foloasele lor, şi nu după ale lui Isus Hristos.

22 Ştiţi râvna lui încercată; cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei. (Timotei)

Cel născut din nou, slujitor al lui Cristos, călăuzit de Duhul Sfânt, ascultă și se duce când e trimis, sau unde e trimis.

NU CONTEAZĂ CIRCUMSTANȚELE.

Nu e normal să procedăm ca Iona.

Tu du-te! ! Moise a mers chiar dacă nu putea vorbi. Domnul a purtat de grijă cum anume, detalii care nu ne prives. Fiecare cu partea lui.

Fiecare are o chemare.

2 Tim 1:9

El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii.

Carnet de șofer are oricine. Nimeni nu se naște șofer. Cum de pot toți azi să obțină?

Un slujitor real, este unul activ.

Este condamnată lipsa de inițiativă…

Dacă toată lumea se uită la cel nebotezat, cine face munca lui Filip?

Slujitorul trebuie să fie foarte bine pregătit. Nu cu filozofii.

Ca să poți face ceva, trebuie să cunoști cuvântul lui Dumnezeu.

Propovăduim pe Cristos, nu teologii.

Ioan 5:39

Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.

· Exemplu cu bolnavii din spitale din saloane, când începe orice fel de discuție despre Dumnezeu, Cristos, mântuire etc.

Da, da, da, fără EL nu se poate, etc. și atât.

Rolul unui slujitor al evangheliei este de a aduce pe cineva la Cristos și la mântuire.

Ne dorim în biserici predici pline de har. Predici fără critici. Predici cu dragoste, înălțătoare, cum ne plac. Nu ne plac orice mesaje.

Dar, tu te-ai rugat cinci minute pe zi pentru cel ce predică, ca mesajul lui să fie plin de har?

Omul firesc, bârfitor critic, supărăcios, este foarte capabil să transmită evanghelia.

”Capacitatea” de a sluji 5 ani cu critici și 6 cu purtat bârfe e un ”har”…

Doar câțiva slujitori, credeți că pot purta povara la zeci și zeci de oameni care nu au nici o responsabilitate în adunare pentru predicarea cu har?

Cine are folos de mesaje despre convertire? Noi care am trecut de pragul acesta sau oamenii care încă nu au încheiat un legământ cu Domnul?

Cine ar trebui să îi caute și să îi cheme pe oameni să asculte mesajele acestea?

Poți tu să îți pui întrebarea aceasta cu sinceritate și responsabilitate și cu maturitate spirituală?

Cunoști o persoană căreia îi era potrivit un astfel de mesaj?

Crezi că ai făcut tot ce trebuia ca acea persoană să fie aici? Dar să critici mesajul poți?

Aportul fiecăruia se vede în realizarea lucrării lui Cristos în biserică.

Cum poate fi sprijinit un slujitor cu darul evanghelizării?

· Nemulțumirea, critica, desconsiderația, nu sunt lucrări duhovnicești de sprijin.

Activitățile noastre sunt semănatul și udatul.

Ce înseamnă semănatul?

Dar udatul? Atitudini, comportamente, relaționări.

Dumnezeu are partea Lui. El face să crească.

Filip i-a vorbit de botez de moment ce acesta când vede apă vrea să se boteze.

Dumnezeu nu a muncit în locul lui Filip. Nici îngerul.

Cine și unde este Filip astăzi?

Pe tine te-a trimis vreodată Dumnezeu prin Duhul sa faci o lucrare de acest fel?

Lucrarea lui Filip ar trebui să fie o lucrare a bisericii.

Nu neapărat prin înglobarea tuturor membrilor ei (1 Co 12:7), dar prin contribuția fiecăruia cumva, cândva, cu ceva, cu harul care i-a fost dat.

Efeseni 4:16

Din El, tot trupul, bine închegat şi strâns legat prin ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei şi se zideşte în dragoste.

1 Co 12:7

Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.

Problema e mare atunci când nu se întâmplă nimic, iar evenimentele evanghelistice funcționează și fără aportul tău foarte bine.

II. Botezul celui credincios

Azi vorbim despre botezul NT a celor ce sunt deja intitulați creștini de diferite specii.

A fi botezat ≠ m-am botezat

Un astfel de botez a făcut chiar și Fiul lui Dumnezeu, Domnul Isus Cristos.

Drumul credinciosului spre Împărăția Cerurilor trece și pe la apă.

Etiopianul era un om cu învățat, om important. Și înțelege că trebuie să fie botezat.

Înțelege că ceea ce a făcut și a crezut anterior nu era suficient.

Etiopianul se întorcea de la Ierusalim, de la un serviciu de închinare. De la o biserică…

Și dacă Cristos s-a botezat, și el s-a botezat.

Amânarea celo mai mulți este un efect, nu este o cauză! ! !

· Este un efect creat de conjuncturi și de lipsa de convingere.

> > Dar mai ales de lipsa lucrătorilor evanghelici.

Pentru unii e o onoare să se boteze și o bucurie nemărginită.

· Etiopianul și-a continuat drumul și viața, plin de bucurie.

Dar pentru orice creștin laic, botezul este ceva cam nesemnificativ, nu prea are o importanță așa de mare încât să ia o decizie pentru.

Entuziasmul lui nu este entuziasmul nostru, fericirea lui nu e fericirea noastră.

= Dacă crezi din toată inima ta se poate =

Aceasta înseamnă și convingere. Adică, convins din toată inima ta? Conștient.

Oare fiecare creștin este convins din toată inima că botezul din pruncie, includea atunci, credința ta de astăzi?

După ani și ani de credință și închinare, în momentul în care el personal pune mana pe scripturi, ajunge să priceapă că fără botezul în care ”crede cu toata inima lui”, nu se poate.

Întreabă un prunc așa ceva... .

Evanghelicii spun ca botezul NT e cel din scriptura adică cel Biblic.

Ce spune dogmatica ortodoxă despre botez? cum de se face la prunci? ((**trebuie explicat în cateva cuvinte, găsiți pe internet))

Botezul în Cristos e așa cum l-a făcut Cristos.

DAR dacă botezul din pruncie e bun, de ce nu scrie nimic de el în Biblie?

Oamenii au reinventat botezul: oamenii, nu Duhul Sfânt.

Duhul Domnului a trimis un slujitor să boteze un om care pricepe cine a fost Cristos și care crede din toată inima.

Nu a trimis un slujitor să boteze un prunc nou născut. Punct.

Oamenii mor nebotezați în botezul nou-testamentar.

Oamenii nu doresc să se boteze încă o dată.

Botezul din pruncia lor e bun și acela la ceva.

Creștinii mor nebotezați, în catedrale, în mănăstiri, prin pelerinaje, în tradiții.

Orice creștin acceptă că adevărata credință e doar în Cristos, și atunci de ce nu acceptă și botezul lui Cristos?

Dacă acceptă după preferințe, iau din Cristos ce le convine, și din tradiție ce le convine, și le combină, iese o forma de evlavie... Tot e ceva decât nimic.

Echilibrul spiritual nu e normal sa vina din starea de mulțumire proprie.

Trebuie sa vină din ceea ce Îl mulțumește pe Dumnezeu.

Fiți împlinitori ai scripturii nu doar ascultători.

Asta e valabil pentru slujitorul Filip sau pentru mine, dar și pentru ascultătorul care e bine așa cum e el.

Firea pământească:

Uite ce viață luxoasă are cutare, cât de bine o duce! Ce mă împiedică să trăiesc și eu așa o viață?

Noi copiem modele umane, nu pe Domnul Isus Cristos.

Urmează o evanghelizare?

Să Îl copiem pe El în ceea ce ar face pentru pregătirea unei evanghelizări.