Să-L iubim pe Dumnezeu

(Ieremia 2:2) ''Du-te şi strigă la urechile cetăţii Ierusalimului: Aşa vorbeşte Domnul: Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai când erai tânără, de iubirea ta când erai logodită, când Mă urmai în pustie, într-un pământ nesemănat. ''

''Dumnezeu zice poporului Său: «Acum nu Mă iubești, dar țin minte acea vreme, când Mă iubeai – Mi-aduc aminte... despre dragostea ta, când erai logodită cu mine»''.

Oswald Chambers așa întrebări pune în fața noastră: ''Mă umple dragostea față de Iisus Hristos, așa cum era de la început, când am fost gata să fac imposibilul, ca să-i demonstrez Domnului credincioșia mea față de El? Mă prinde, când îmi aduc aminte de acea vreme, când doar mă gândeam la El? Ard cu această flacără până-n prezent sau am devenit ''mai înțelept(înțeleaptă)'' și ''mai modest(ă)'' în dragostea mea față de Dumnezeu? Îl iubesc atât de mult încât nu mă îngrijorez unde mă va duce această dragoste? Sau, probabil eu duc o evidență strictă a tuturor binecuvântărilor, pe care le-am primit de la Domnul, așa încât să nu depun prea mari eforturi, ci să-L slujesc pe Dumnezeu exact atât, cât El m-a respectat împlinindu-mi dorințele?

Dacă aducându-mi aminte ceea, ce ține minte despre mine Dumnezeu, mă prind cu gândurile, că El pentru mine nu este Acel Dumnezeu, Care a fost în trecut, să mă ardă (frigă) focul rușinii și umilirii, căci aceasta și este acea rușine, acea întristare după voia Lui Dumnezeu, Care duce la pocăință (schimbarea gândirii)'' (Oswald Chambers)

Deci, ''Să-L iubim pentru că El ne-a iubit întâi. '' (1 Ioan 4:19)!

• Doamne! Să mă pun la dispoziția Ta și în prezent, precum în trecut, iar dragostea mea față de Tine să nu înceteze, să nu rămână în trecut! Doresc să Te urmez, ca mai înainte, cu o dragoste în inimă, care nu slăbește! În numele Lui Iisus, Salvatorul și Împăratul meu, te rog. Amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opinca

''Să-L iubim pe Dumnezeu pentru că El ne-a iubit întâi. '' (1 Ioan 4:19)!

Dragostea suferă totul...