S-a auzit că este în casă...

S-a auzit că este în casă...

Îmi aduc aminte şi astăzi cu multă plăcere de bisericuţa mică din satul meu natal. Eram copil dar nu lipseam niciodată de la serviciile de închinare. Atmosfera din adunare era înălţătoare, cântările erau cântate cu atâta ardoare de parcă se mişcau şi geamurile casei.  Rugăciunile erau pline de putere iar prezenţa Duhului Sfânt era simţită de întreaga adunare. Timpul nu era o problemă pentru nimeni, toţi sorbeau Cuvântul Scripturi cu mare sete. În toate duminicile biserica era arhiplină cu toate că condiţiile din interior nu erau dintre cele mai bune.  Oamenii de atunci erau mult mai săraci din punct de vedere material dar erau mult mai bogaţi din punct de vedere spiritual. Lucrul acesta îl puteai citi pe feţele lor ridate de poverile vieţi dar udate cu lacrimile bucuriei pentru că prezenţa Duhului lui Dumnezeu era în locul acela şi-n sufletele lor.

Dus de aceste amintiri m-am oprit cu gândul la adunarea din Capernaum descrisă de apostolul Marcu în capitolul 2. După descrierile apostolului se pare că adunarea aceasta era în casa lui Simon şi Andrei.  Vestea că Isus este acolo s-a răspândit cu repeziciune în toată cetatea. Toţi au lăsat la o parte orice altă preocupare şi au venit să-L asculte pe Isus. M-am întrebat singur oare ce i-a determinat pe aceşti oameni să vină la adunarea din casa lui Simon? Oare nu erau şi alte adunări în tot Capernaumul? Nu erau oare şi alte adunări în care oamenii să fie adunaţi pentru a învăţa cum să facă afaceri, sau să discute diferite probleme sociale ce privesc comunitatea? De ce au ales totuşi adunarea din casa lui Simon? Ei au ales adunarea din casa lui Simon pentru că Isus era prezent acolo şi erau nerăbdători să-L asculte vestindule Cuvântul şi să vadă minunile pe care le făcea. 

Astăzi majoritatea caselor de închinare au inscripţi scrise cu litere mari de-o şchioapă iar unele chiar luminate cu lumini multicolore şi totuşi puţini sunt cei care sunt curioşi să afle ce se petrece înlăuntru. În alte locuri sunetul strident al muzicii scoală din somn chiar şi pe cei ce dorm somnul nepăsării, dar totuşi nu sunt curioşi să afle ce se petrece înlăuntru. Ceva lipseşte, ceva îi împedică pe oameni să intre în casă. Cel care lipseşte din multe case este Isus dar mulţi nu vor să recunoască lucrul acesta. Nu puţine sunt locurile unde Isus este lăsat afară la uşă iar înlăuntru a pătruns lumea cu tot alaiul ei.  Poate unii din cei dinlăuntru ar dori ca Isus să intre în casă dar să nu stea prea mult deoarece timpul este preţios şi costă. Alţii nu-L vreau pe Isus în aşa zisele case de închinare deoarece consideră că învăţăturile lui sunt învechite şi nu mai corespund cu vremurile noastre. Alţii ar putea fi deranjaţi de prezenţa lui Isus din cauza ţinutei indecente sau a altor obiceiuri împrumutate de la lumea dinafară.

Pe de altă parte m-am întrebat oare credinţa celor din casa din Capernaum se potriveşte cu cea din Bisericiile timpurilor noastre?  Puţini mai sunt cei care sunt gata să ducă tărgile cu slăbănogi. Îmi place să cred căci credinţa oamenilor care-l purtau pe slăbănog a fost poate mai mare decât cea a slăbănogului. Credinţa lor a fost atât de vizibilă încât a fost observată de însuşi Domnul Isus care le-a cunoscut chiar şi inima.  Puţini mai sunt cei care sunt gata să spargă zidurile casei numai să poată ajunge la Isus. Cred că nu exagerez când spun că sunt mulţi în zilele noastre care întăresc zidurile şi le fac tot mai înalte pentru ca slăbănogii să nu ajungă la Isus şi să-L deranjeze.

Ca şi în Capernaum şi astăzi sunt multe piedicile care-i opresc pe oameni să ajungă la Domnul Isus.  Voi încerca pe scurt să enumăr doar câteva lucruri care-i împiedică pe oameni să ajungă la Isus.

Nepăsarea faţă de Cuvântul Scripturii. - Astăzi este tot mai greu să-i atragi pe oameni la Biserică. Oamenii au devenit foarte individualişti, fiecare parcă încearcă să agonisească mai mult decât vecinul de alături. Alţii se bucură dacă ar putea ca ei sa aibă cea mai frumnoasă maşină din cartier sau din Biserică. În unele cazuri pentru ai atrage pe oameni la Biserică trebuie să foloseşti fel de fel  de evenimente sportive sau cântăreţi de valoare  pentru ai motiva să vină să asculte Cuvântul Scripturii. Nepăsarea pentru suflet şi mântuire a cuprins ca o mreajă omenirea şi încetul cu încetul se răspândeşte tot mai larg şi-n lumea creţină. Ellie Wiesel, un evreu supravieţuitor al Holocaustului şi caştigător al premiului Nobel pentru Pace, scria: „Cred că cea mai mare sursă a pericolului în această lume este indiferenţa. Intotdeauna am crezut că opusul iubirii nu este ura, ci indiferenţa. Că opusul vieţii nu e moartea, ci indiferenţa. Că opusul păcii nu e războiul, ci indiferenţa faţă de pace şi indiferenţa faţă de  război. Că opusul culturii, opusul frumusetii, opusul generozităţii este indiferenţa. Indiferenţa este duşmanul!"

Necredinţa în Domnul Isus. - Întrebarea se pune oare nu mai erau şi alţi slăbănogi în Capernaum sau în împrejurimi care să aibă nevoie de vindecare? Putem fi mai mult ca siguri că slăbănogi erau pretutindeni dar ori le lipsea credinţa ori nu avea cine să-i ducă la Isus. Apostolul Matei însuşi mărturiseşte că … “n-a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor.” (Mat. 13:58) Dacă avem ochii deschişi putem observa slăbănogi la fiecare colţ de stradă dar ne liseşte credinţa cât grăuntele de muştar să-i aducem la Domnul Isus. Acest zid al necredinţei nu poate fi dărâmat de unul singur avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Ei au nevoie de mine şi tine să-I ajute să ajungă la Isus. Au nevoie ca cineva să le desluşească tainele ascunse ale Cuvântului lui Dumnezeu. Şi nu este lipsit de importanţă fapul că pentru a fi vindecaţi ei au trebuit să fie “în casă” unde erau şi alţi urmaşi a lui Isus. Astăzi sunt mulţi care ar vrea să fie vindecaţi dar stau afară din Biserica lui Hristos. Ei desconsideră părtăşia şi prezenţa Duhului Sfânt din locurile de închinare. 

Negarea puterii divine a Domnului Isus. - Şi astăzi ca şi atunci sunt mulţi cărturari şi farisei care neagă puterea Divină a Domnului Isus. Şi cei din Capernaum ca şi filozofii zilelor noastre îl consideră pe Isus ca un prooroc simplu care a trăit cândva pe meleagurile Nazaretului. Nu puţini sunt cei care consideră că astfel de minuni s-au petrecut doare pe vremea Apostolilor. Este suprinzător să observe astăzi cât de mulţi cred în Mahomed sau în Alah sau Buda fără să-L cunoască pe Cel care are puterea să vindece şi trupul şi sufletul.  Există astăzi oameni care pretind că au puterii divine cu care fac fel de fel de minuni insă marea deosebire este că la atingerea unora dintrei ei oameni cad la pământ iar cei pe care-I atinge Isus se ridică precum slăbănogul din Capernaum. 

Cred că a sosit timpul să nu mai stăm nepăsători de casa Domnului. Să încercăm să-i atragem pe oameni cu adevărul, cu Cuvântul Scripturi, cu puterea Evangheliei care are putere şi astăzi să vindece şi să lege rănile slăbănogilor. Să dărâmăm toate zidurile care-i împiedică pe oameni să ajungă la Isus. Să-i căutăm pe slăbănogi şi sa-i ducem la El iar atunci când nu avem credinţă să spunem şi noi ca şi ucenici altădată: „măreşte-ne credinţa Doamne” E timpul să nu lăsăm ca nepăsarea şi indifernţa să cuprindă tot mai mult viaţa noastră, biserica noastră, familia noastră. Să nu lăsăm ca lumea cu toate sticăciunile ei să inunde bisericile noastre. Domnul Isus o vrea curată şi sfântă. Eşti şi tu gata să duci mesajul Domnului Isus la cei slăbănogi şi necredincioşi? Doamne ajută! Doamne dă izbândă! 

Gicu Cotlet

August 14 2013