Puțin despre gâlceava (cearta) femeiască

După cum cărbunele face jăratic şi lemnul, foc, tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta. (Proverbele 26:21) Gâlceavă – conflict, ceartă, scandal, nemulțumire permanentă.

Cearta femeiască se manifestă printr-o tendință de a mustra exagerat (prea mult) oamenii apropiați, cel mai des pe soț, pentru felurite motive mărunte. Iritarea (sâcâiala, enervarea) permanentă a partenerului de căsătorie, pentru că el n-a fost la magazin, nu acolo și-a pus ciorapii sau castronul (vas adânc) pentru zahăr, duc la aceea, că soțul se depărtează de soție și soția de soț, și relația în căsătoria lor devine tensionată. Biblia vorbește, că o nevastă gâlcevitoare, încăpățânată este ca un acoperiș, de pe care picură întruna (Proverbe 19:13), care fără milă te înnebunește, de aceea îți rămâne doar să eviți comunicarea cu ea."Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare" (Proverbe 21:9). Acest verset reflectă gândurile bărbaților.

Uneori soția îi zice soțului ceva de genul acesta: "Da, sunt așa cum sunt, nu-ți place, vei fi nevoit să rabzi (să înduri) aceasta!" Acest principiu nu este bun pentru viața de familie, pentru că Dumnezeu învață pe femeia măritată, să fie preocupată, cum să-i placă soțului ei, ci să nu se iubească doar pe sine, să nu fie încăpățânată, să n-aibă reputație pătată. Nu fiecare bărbat va răbda, când nevasta permanent îl împunge pentru greșelile lui și îi poruncește ce trebuie să facă, ca urmare, el " va căuta un colț pe acoperiș" (se va reține la serviciu, la prieteni etc.). Soții nici nu-și mai aduc aminte despre dragostea, care i-a unit cândva, în unele cazuri, soțul se stăruie să nu se lege cu nevasta lui, dacă ea mereu își apără drepturile, dovedind, că el a devenit un om fără valoare (om de nimic), dacă permanent se plânge de milă, cârtește, murmură și atrage către sine atenția celor din jur, relatându-le despre greutățile sale, și despre bărbatul său nesăbuit (nechibzuit). Ce fel de viață intimă poată să aibă așa un cuplu, și ce fel de sentimente fermecătoare pot avea ei? !

Ai impresia de parcă această soție trebuie să ducă prea multe poveri (sarcini grele) și îngrijorări. Nevasta poate să aibă câteva motive pentru toate acestea. Pierderea atractivității feminine, răcirea relației dintre soți, copiii au crescut mari și au lăsat părinții, speranțele (așteptările) nu s-au împlinit, se simte rău și invidia (invidia – persoana x urăște persoana y, pentru că persoana y are sănătate mai bună, sau mai mulți bani decât x etc.).

Dar care este motivul principal că o femeie se poartă în așa fel? De ce ea permanent începe să se lupte cu acela, cu care s-a măritat?

Biblia zice, că aceasta e problema inimii ei, acelei înțelepciuni, care ocupă un loc rezistent și de frunte în inima ei: "Dar, dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă… Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, drăcească. Căci, acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele" (Iacov 3:14-16). O așa înțelepciune are scopuri pământești, nu este duhovnicească, și nu vine de la Dumnezeu. Ea duce la rezultate, pe care le vrea diavolul, ci nu Dumnezeu.

Ești gâlcevitoare(-or)? Ești pretențioasă(-os)? Discuți, critici permanent pe oamenii apropiați? Doar dacă vei fi smerit(-ă), și supus(-ă) Lui Dumnezeu, vei putea deveni mai moale și mai receptiv(-ă) (receptiv- care primește cu interes observațiile care i se fac (și ține seama de ele)); vei avea abilitatea să eviți conflictele, să le potolești; chiar dacă vei fi convins(-ă) că ai dreptate, vei putea asculta părerile celor, care nu sunt deacord cu tine, și în același timp vei putea să nu aprinzi cearta. Și atunci, omul, care locuiește lângă tine, va fi motivat să se schimbe. Dar și copiii vor fi foarte bucuroși, dacă în loc de strigăte formidabile, și în loc de prea multe mustrări morale, din partea mamei vor auzi cuvinte de dragoste.

N-ai nevoie de lacrimi și de probleme suplimentare. De aceea pune-te pe planul doi, evidenţiind că soțul tău este un lider în familie, învățând de la Dumnezeu, să nu-l contrazici, când are dreptate, să-l iubești și să-l respecți. Nu te teme să-ți ceri iertare, dacă n-ai dreptate. Mai bine să recunoști vina, să te împaci rapid și să uiți totul, decât să umbli și să taci, decât să te superi pe soț, și să aduni furie față de el, și să crezi ca o naivă, că el își va da seama de toate! Mai bine să vorbiți sufletește și să rezolvați ce se întâmplă între voi și să nu începeți conflictul.

Devino gingașă și cel mai important o soție înțeleaptă!

Domnul să te ajute în toate!

Privește-te dintr-o parte și gândește-te, în ultima vreme este plăcut să discuți cu tine?