Patru lucruri, pe care le fac oamenii, care nu aplică învățătura din Biblie în viața sa

Când cineva studiază Biblia, întotdeauna va avea de luptat cu această ispită, cu acest pericol – transformarea într-un om, care are cunoștințe intelectuale, dar care nu trăiește în conformitate cu cele învățate – plăcută pentru minte este învățătura, dar dacă nu împlinești cu fapta, atunci este nefolositor pentru duh. Cineva poate să se intereseze de adevăr, dar în același timp să nu-l aplice la viața sa, și să nu dorească să se schimbe. Dacă aceasta se va întâmpla cu tine, atunci să știi, că nu faci ceea ce trebuie. Ce se întâmplă, când studiem Biblia, dar nu o aplicăm la viața noastră? Mai jos sunt prezentate patru lucruri, pe care le fac oamenii, care nu aplică învățătura din Biblie, în viața sa, patru căi, pe care, din păcate, merg majoritatea creștinilor.

1. Ei doar tâlcuiesc Scriptura, și nu o aplică la viața sa.

Învățătura din Biblie nu duce lipsă de îndemnuri la acțiune, ea ne poruncește să participăm activ. O ilustrație clasică: fariseii și cărturarii au fost oameni, care tâlcuiau Scriptura, da nu o aplicau la viața sa. Acești oameni religioși au avut la îndemână adevărurile din biblie. Ei au cunoscut pe deplin Vechiul Testament, dar niciodată nu trăiau în conformitate cu adevărul lui. Știau ei, unde trebuia să se nască Messia? Cu siguranță. Ei au fost specialiști în aceasta: În Betleemul din Iuda, desigur. Iar când le-a fost adus mesajul despre nașterea Lui Iisus, s-au dus să controleze? Nu, măcar, că acest oraș se afla la o distanță de 8 km, de la ei. Cu părere de rău, aveau cunoștințe, dar nu acționau în conformitate cu ele.

Ucenicilor Săi, Iisus le-a zis: De ce-Mi ziceţi: ‘Doamne, Doamne!’ şi nu faceţi ce spun Eu? (Luca 6:46) Acest adevăr: Iisus – Domnul, trebuie să ne îndemne pe fiecare dintre noi, să acționăm în conformitate cu ceea, ce zice El. “Cine știe să facă un bine și nu-l face, acela păcătuiește” – scrie Iacov. Cum aceasta se aplică la tine? Omul, care cunoaște adevărul, dar care nu acționează în conformitate cu el, nu pur și simplu face o greșeală – ci păcătuiește (Iacov 4:17). În ochii Lui Dumnezeu, cunoștințele fără aplicare – păcat.

2. Ei ascultă superficial și nu-și schimbă viața.

Faci asemenea lucruri? Unii aplică doar o parte din învățătura din Biblie, de exemplu, în unele domenii ale vieții – acolo, unde ea deja lucrează – dar în alte domenii, nu. Ca rezultat adevărul nu pătrunde acolo, iar în viață nu au loc schimbări vizibile. Dacă cineva aplică doar o parte din adevăr – nesupunere față de Dumnezeu, după cum vedem la exemplul lui Saul: 3 Du-te acum, bate pe Amalec şi nimiceşte cu desăvârşire tot ce-i al lui... 9 Dar Saul şi poporul au cruţat pe Agag şi oile cele mai bune, boii cei mai buni, vitele grase, mieii graşi şi tot ce era mai bun; n-a vrut să le nimicească cu desăvârşire şi au nimicit numai tot ce era prost şi nebăgat în seamă... 13 Samuel s-a dus la Saul, şi Saul i-a zis: „Fii binecuvântat de Domnul! Am păzit Cuvântul Domnului... 19 Pentru ce n-ai ascultat glasul Domnului? Pentru ce te-ai aruncat asupra prăzii şi ai făcut ce este rău înaintea Domnului? ... 22... Ascultarea face mai mult decât jertfele şi păzirea cuvântului Său face mai mult decât grăsimea berbecilor. 23 Căci neascultarea este tot atât de vinovată ca ghicirea, şi împotrivirea nu este mai puţin vinovată decât închinarea la idoli” (1 Samuel 15)

3. Ei nu se pocăiesc (nu-și schimbă gândirea), ci își găsesc scuze să nu facă aceasta.

La majoritatea dintre noi, îndată acționează “sistemul de protecție”, care ne protejează de schimbarea duhovnicească. În acel moment, când adevărul se apropie de noi, foarte aproape, cu mustrări, se pornește alarma – iar noi începem să ne apărăm. Strategia noastră preferată - să ne scuzăm păcatul, în loc să ne pocăim de el. Gândește-te la Saul: ‘Samuel a zis: „Ce-ai făcut?” Saul a răspuns: „Când am văzut că poporul se împrăştie de lângă mine, că nu vii la timpul hotărât şi că filistenii sunt strânşi la Micmaş, mi-am zis: ‘Filistenii se vor coborî împotriva mea la Ghilgal, şi eu nu m-am rugat Domnului!’ Atunci am îndrăznit şi am adus arderea-de-tot.” Samuel a zis lui Saul: „Ai lucrat ca un nebun şi n-ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse Domnul Dumnezeul tău.’ (1 Samuel 13:11-13) Saul nu s-a pocăit, că făcea ce dorea, dar găsea scuze pentru acțiunile sale.

4. Ei iau decizii bazate pe emoții, și nu se gândesc înainte ca să le ia.

Nu este nimic rău în reacțiile emoționale la adevărul duhovnicesc. Dar dacă aceasta este unica noastră reacție – dacă doar plângem, și ne rugăm cu emoții triste, iar apoi continuăm să trăim cu zâmbetul pe buze, fără să ne schimbăm, măcar cu un gram purtarea – atunci starea noastră duhovnicească este rea, și avem doar emoții goale și fără conținut. Gândește-te la ceea ce ne învață Iisus în pilda despre Semănătorul: “Tot aşa, cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie, dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la o vreme şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el” (Marcu 4:16,17). Omul primește cuvântul cu bucurie. Probabil, s-a lăsat cârmuit de emoții, cauzate de chemarea fierbinte, pe care a făcut-o evanghelistul, iar din cauza aceasta mărturisește despre credința lui în Hristos. O vreme, treburile îi merg foarte bine. Dar apoi, când vine necazul, sau prigoana din pricina credinței lui, el decide, că prețul este prea mare, și se leapădă de credință. El mărturisește despre creștinism, până când este popular, dar prigoana arată, că n-are o credință adevărată. În el nu există o dedicare sinceră Lui Hristos. Este bine să ai bucurie de la primirea Cuvântului, indiferent de prețul, pe care va trebui să-l plătești (Filipeni 4:4).