Ocroteste-ma,la umbra aripilor Tale - Ps 17

EU, VOI VEDEA FATA TA: CUM MA VOI TREZI, MA VOI SATURA DE CHIPUL TAU - PS.17:15.

OCROTESTE-MA LA UMBRA ARIPILOR TALE - PS.17.

Psalmul 17 prezinta o situatie dificila si periculoasa in care s-a aflat David. Probabil,este una din situatiile de proscris in care s-a aflat pe vremea lui Saul. David isi sustine cauza dreapta si priveste spre Domnul ca sa-l izbaveasca si sa-i scoata dreptatea la lumina. In mijlocul atator provocari,David a ramas credincios Dumnezeului sau,neclintit pe Calea Lui. Iata ce frumos marturiseste David: "Daca imi vei cerca inima,daca o vei cerceta noaptea,daca ma vei incerca,nu vei gasi nimic: caci ce-mi iese din gura,aceea si gandesc. Cat priveste legaturile cu oamenii,eu,dupa cuvantul buzelor Tale,ma feresc de calea celor asupritori; pasii mei stau neclintiti pe cararile Tale,si nu mi se clatina picioarele"(Ps.17:3-5). Iar despre Dumnezeu spune: "Arata-ti bunatatea Ta cea minunata,Tu,care scapi pe cei ce cauta adapost,si-i izbavesti de potrivnicii lor,prin dreapta Ta."(v.7). In plus,gasim mentionata purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru cei ce sunt ai Lui. El zice: "Pazeste-ma ca lumina ochiului, ocroteste-ma, la umbra aripilor Tale, de cei rai,care ma prigonesc"(v.8). "Umbra aripilor Tale" este o figura de stil favorita in Psalmi,preluata din grija pe care pasarea mama o poarta puilor sai ( Ps.36:7; 57:1; 61:4; 63:7; 91:4). Este un tablou impresionant al Domnului care este un loc de scapare pentru ai Sai si care Se bucura de acestia. David spune: "Tu esti ocrotirea mea,Tu ma scoti din necaz"(Ps.32:7). Altii,asemenea lui Tefania,i-au incurajat pe oameni sa-si gaseasca adapostul si scaparea in Domnul (Tefania 2:3). In cazul crestinului,viata acestuia, este ascunsa cu Hristos in Dumnezeu (Col.3:3). Domnul Isus,cu privire la Ierusalim,a zis: "ierusalime,Ierusalime,care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine ! De cate ori am vrut sa strang pe copiii tai cum isi strange gaina puiii sub aripi, si n-ati vrut." Ierusalimul era o adunare,dar nu era adunarea Domnului,caci omora pe prooroci si ucidea pe trimisii lui Dumnezeu. Nu orice adunare,chiar adunare religioasa,este adunarea Domnului.

 Nu numele frumos, nici tempul maret,nici slujbele stralucite si jertfele multe,sunt semnul unei adunari duhovnicesti. Adunarea lui Hristos este aceea care a fost stransa de El si numai de El,cum frumos scrie si ap.Pavel: "Caci dragostea lui Hristos ne strange."(2 Cor.5:14). Adunarea lui Hristos nu are nici un alt interes,decat acela de a-L slavi pe El si de semana in toate privintele cu El. Ea nu are interese pamantesti,nici nationale sau religioase.

 Religia Adunarii lui Dumnezeu este Hristos. Orice adunare religioasa,la care nu Duhul Sfant a lucrat la strangerea ei,va omori pe prooroci si va ucide pe toti cei trimisi la ea,pe cei care vin ca sa cheme sufletele la o viata noua,o viata de ascultare si alipire numai de Hristos si de dragostea Lui. Cand strange Domnul Isus,strange cum strange gaina puii sub aripi, pe toti si fara partinire. Ce pilda minunata este gaina ! Cand i se iau ouale,ea face altele. Chemarea ei este de a face oua si din oua,pui,nu de a trage folos de pe urma lor. O,de am invata si noi acest adevar,cand e vorba sa aducem sufletele la Hristos ! Domnul Isus spune celor din Ierusalim: "n-ati vrut sa va strang." Numai ceea ce este firesc in om se impotriveste strangerii duhovnicesti,adica strangerii cum o vrea Hristos. De fapt,scopul venirii Domnului Isus si a mortii Sale a fost acesta: "Sa adune intr-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiti"(Ioan 11:52). Subliniez din nou: nu orice strangere religioasa este strangerea lui Hristos. Cine are urechi de auzit,sa auda,si cine are inima de inteles,sa inteleaga. Numai cand ne lasam stransi de dragostea lui Hristos,numai atunci suntem adunarea Lui,numai atunci putem implini slujba Lui pe pamant,numai atunci suntem bucuria si placerea Lui. Fericit este sufletul care se lasa strans de Domnul. Acela se odihneste cu adevarat,caci numai la umbra aripilor Lui este adevarata siguranta si pace. David,in Ps.17, Ii cere lui Dumnezeu: "pazeste-ma" si "ocroteste-ma." Noi avem pret inaintea Domnului,si avem nevoie sa fim paziti cu cea mai mare grija, "ca lumina ochilor". La umbra aripilor Lui,avem protectie speciala,totala,personala si colectiva. La umbra aripilor Lui,Domnul ne poarta de grija in orice privinta. Nu deasupra aripilor Lui,nici doar sub aripile Lui,ci la umbra aripilor Lui. Aceasta ne asigura grija deosebita si protectie totala: protectie si de vreme rea,si de vrajmasi. Numai la umbra aripilor Lui,experimentam ceea ce scria Pavel: "viata voastra este ascunsa cu Hristos in Dumnezeu." Ca ocrotirea este completa,intelegem si din faptul ca suntem adapostiti la umbra aripilor Lui,ambele aripi,nu doar o aripa. Domnul nostru nu doar ne salveaza,ci ne si ocroteste si ne pazeste in siguranta,indiferent ce pericole ne-ar paste.

Ce face Dumnezeu pentru ai Lui,potrivit Psalmului 17 ?

1 - El incearca inima - "Daca imi vei cerca inima,daca o vei cerceta noaptea,daca ma vei incerca,nu vei gasi nimic,caci ce-mi iese din gura,aceea si gandesc"(v.3).

2 - El ne pazeste pe cararile Lui - "Pasii mei stau neclintiti pe cararile Tale,si nu mi se clatina picioarele"(v.5).

3 - El ne asculta daca strigam catre El - "Strig catre Tine,caci m-asculti,Dumnezeule. Pleaca-Ti urechea spre mine, asculta cuvantul meu"(v.6).

4 - El scapa pe cei ce cauta adapost - "Arata-Ti bunatatea Ta cea minunata,Tu care scapi pe cei ce cauta adapost, si-i izbavesti de potrivnicii lor,prin dreapta Ta"(v.7).

5 - El ne ocroteste duios,cu cea mai mare grija - "Pazeste-ma ca lumina ochiului,ocroteste-ma..."(v.8).

6 - El ne satura cu chipul Sau - "Dar eu,in nevinovatia mea,voi vedea fata Ta; cum ma voi trezi,ma voi satura de chipul Tau"(v.15).

Tot David,intr-un Psalm scrie: "Un lucru cer de la Domnul,si-l doresc fierbinte: as vrea sa locuiesc toata viata mea in Casa Domnului, ca sa privesc frumusetea Domnului,si sa ma minunez de Templul Lui"(Ps.27:4). Si Iov,cu tot necazul incercarilor prin care trecea,a putut sa spuna urmatoarele cuvinte: "Dar stiu ca Rascumparatorul meu este viu,si ca se va arata la urma pe pamant. Chiar daca mi se va nimici pielea,si chiar de nu voi mai avea carne,voi vedea totusi pe Dumnezeu. Il voi vedea si-mi va fi binevoitor; ochii mei Il vor vedea,si nu ai altuia. Sufletul meu tanjeste de dorul acesta inlauntrul meu"(Iov 19:25-27). Da, Il vom vedea asa cum este (1 Ioan 3:2),pentru ca vom fi ca El,cu El si cu toti cei ce sunt al Lui,pentru veci de veci. Aceasta-i tinta: sa fim ca Domnul Isus. Dar sa avem chipul Lui,felul Lui de a fi,inca de aici. El trebuie sa se arate in viata noastra,si apoi noi in viata Lui. Atunci Il vom vedea asa cum este. Cine vede pe Domnul Isus asa cum este aratat in Scriptura (nu cum Il arata oamenii si religiile lor),acela devine ca El,Il vede asa cum este,si-L slujeste potrivit cu voia lui Dumnezeu. Si Domnul Isus a spus: "Daca Imi slujeste cineva,sa Ma urmeze; si unde sunt Eu, acolo va fi si slujitorul Meu"(Ioan 12:26). Avem,in har,o fericire prezenta,si anume: "Acum suntem copii ai lui Dumnezeu." Dar avem,inca de acum,si asigurarea unei fericiri viitoare: "Stim ca atunci cand se va arata El, vom fi ca El; pentru ca Il vom vedea asa cum este." Inchei,cu ceea ce scrie ap.Pavel,despre cum va fi posibil acest lucru: "El va schimba trupul starii noastre smerite,si-l va face asemenea trupului slavei Sale,prin lucrarea puterii pe care o are,de a-Si supune toate lucrurile"(Filip.3:21). Deci sa ne punem toata nadejdea in harul care va fi adus la aratarea Domnului nostru Isus Hristos. Amin. Slavit sa fie Domnul !