Legamintele

LEGĂMINTELE
De
Curtis Pugh
Bocşa, Romania


Un legământ sau testament este o înţelegere formală, solemnă, care impune obligaţii. Pot intra în legământ 2 sau mai multe persoane egale care sunt în acord reciproc cu privire la condiţii SAU un legământ poate fi iniţiat de un superior cu condiţii care impun obligativitate asupra persoanelor de rang inferior.
Cel mai mare exemplu de legământ între egali este legământul harului. În marele legământ al harului sau răscumpărării, au intrat cele Trei persoane ale Dumnezeirii, fiecare fiind de acord cu el. Acest legământ a fost făcut înainte de creaţie, dar beneficiarii lui sunt aleşii lui Dumnezeu, care au daţi lui Cristos înainte de întemeierii lumii (Vezi Isa. 49:8; Evr. 8:6; Evr. 7:22; Tit 1:2, etc.).
Un alt exemplu de legământ între egali este menţionat în Geneza 21:27. Acesta este legământul făcut între Avraam şi Abimelec – o înţelegere reciprocă făcută între egali.
Nu există nici o bază scripturală pentru ideea că o fiinţă inferioară poate impune condiţii de legământ sau să iniţieze un legământ cu o persoană superioară: de exemplu, omul nu poate face legământ cu Dumnezeu. Dacă un om poate impune condiţii lui Dumnezeu, atunci omul ar fi ori egalul, ori superiorul lui Dumnezeu. Omul poate încerca să facă înţelegeri cu Dumnezeu, ca Iacov, când a făcut un jurământ Domnului în Gen. 28:20-22. Iacov, un om pierdut, i-a jurat lui Dumnezeu să facă ceea ce era deja obligat să facă! Acesta nu a fost în nici un fel un legământ care impunea obligaţii lui Iehova.
Dar Dumnezeu, fiind Suveranul absolut, poate să facă şi a făcut legăminte cu oamenii – o fiinţă superioară iniţiind condiţii asupra creaţiei Sale – ceea ce este dreptul Său. Avem să listăm 8 mari legăminte pe care le-a făcut Dumnezeu şi condiţiile impuse asupra creaţiei în ele.

1. Legământul edenic se găseşte în Gen. 1:28-30. În acest legământ, bărbatul şi femeia erau responsabili să:
a. Să umple pământul cu urmaşii lor
b. Să supună pământul pentru folosul omului
c. Să aibă stăpânire peste regnul animal
d. Să mănânce plante şi fructe
e. Să lucreze şi să păzească grădina
f. Să nu mănânce fructul pomului cunoştinţei binelui şi răului
g. Să fie supus pedepsei încălcării acestei interziceri: moartea

2. Legământul adamic se găseşte în Geneza 3:14-29. Acest legământ prezintă condiţiile în care omenirea va trăi până la îndepărtarea blestemului şi aşezarea Împărăţiei (Rom. 8:21). Condiţiile (stipulările) acestui legământ sunt:
a. Şarpele, unealta lui Satan, este blestemat, vs. 14. Cel mai frumos devine cel mai urât ca rezultat al păcatului
b. Răscumpărătorul este promis, vs. 15
c. Femeia va avea mai multe sarcini, vs. 16
d. Femeia va avea multe dureri legate de a fi mamă, vs. 16
e. Femeia va avea bărbatul ca şi cap peste ea, vs. 16
f. Pământul este blestemat, vs. 17
g. Viaţa omului va fi una de tristeţe, vs. 17
h. Munca uşoară din grădină devine o mare povară, vs. 18, 19
i. Sfârşitul obişnuit al omului va fi moartea fizică, vs. 19

3. Legământul noahic se găseşte în Geneza 8:21-22; 9:1-17. Elementele legământului sunt:
a. Promisiunea de a nu mai lovi pământul cu potop, 8:21; 9:11, 15
b. Obligaţia de a umple pământul cu oameni este reafirmată, 9:1
c. Ordinea anotimpurilor, a zilei şi nopţii este confirmată, 8:22;
d. Principiul conducerii umane este înfiinţat, alături de dreptul la pedeapsa capitală, 9:1-6
e. Oamenii nu trebuiau să rămână vegetarieni, ci trebuiau să includă carnea în dietele lor, 9:3
f. Se interzice consumarea sângelui, 9:4

4. Legământul avraamic se găseşte în Gen. 12:1-4; 13:14-17; 15:1-7 şi 17:1-8. Are următoarele părţi:
a. O mare naţiune va ieşi din Avraam:
i. O posteritate naturală – ca nisipul – Gen. 13:16; Ioan 8:37
ii. O posteritate spirituală – ca stelele – Ioan 8:39; Rom. 4:16, 17; 9:7; Gal. 3:6, 7, 29
iii. În urmaşii lui Ismael – Gen. 27:18-20
b. Binecuvântările speciale ale lui Dumnezeu pentru Avraam
i. Binecuvântări temporale – Gen. 13:14-17; 15:18; 24:34-45
ii. Binecuvântări spirituale – Gen. 15:6; Ioan 8:56
iii. Avraam va avea un nume mare – creştinii, evreii şi musulmanii toţi îl cinstesc pe Avraam
iv. Avraam va fi o binecuvântare – Gal. 3:13-14
v. Dumnezeu a promis că va proteja şi se va îngriji de sămânţa firească a lui Avraam, Gen. 12:3
vi. Promisiunea unei ţări mari copiilor lui Avraam, Gen. 15:7, 14-16
Trebuie observat, dacă se vrea a se înţelege corect acest legământ, că nu a existat nici o condiţie impusă lui Avraam. Dumnezeu a afirmat ce va face pentru şi prin Avraam, iar la manifestarea publică a legământului, Avraam a dormit. Astfel, acest legământ este văzut a fi unul necondiţionat, fără obligaţii plasate asupra lui Avraam, pentru a face să se împlinească aceste lucruri.

5. Legământul palestinian se găseşte în Deut. 29:1-30:10
a. Acest legământ este în plus faţă de legământul Legii, Deut. 29:1
b. Naţiunea Israel nu a posedat niciodată ţara sub legământul avraamic, nici nu a posedat vreodată întregul teritoriu promis, compară Gen. 15:18 cu Numeri 34:1-12
c. Neascultarea rezultă în dispersie, Deut. 30:1; 28:63-68
d. Este promisă pocăinţa ulterioară, în vremea dispersiei, 30:2
e. Întoarcerea Domnului este promisă, 30:3
f. Restaurarea Israelului în ţara promisă, 30:5
g. Convertirea naţională a Israelului, 30:6
h. Judecarea opresorilor Israelului, 30:7
i. Prosperitate naţională, 30:9
j. Legământul este condiţionat, 30:10

6. Legământul mozaic se găseşte în Ex. 19:25 şi urm.
a. Poruncile – voia neprihănită a lui Dumnezeu, Ex. 20:1-26
b. Judecăţile – guvernarea viaţa socială a Israelului, Ex. 21:1-24:11
c. Rânduielile – guvernarea vieţii religioase a Israelului, Ex. 24:12-31:18
d. Aceste trei elemente formează „Legea”, aşa cum este folosită în Noul Testament, Mat. 5:17, 18; Luca 16:16; 14:44; Ioan 1:17, etc.
e. Poruncile erau o slujbă aducătoare de condamnare şi de moarte – 2 Cor. 3:7-9
f. Rânduielile dezvăluie multe tipuri ale lui Cristos ce avea să vină – văzut cel mai bine în Marele Preot care a făcut ispăşire sau acoperire pentru păcat în fiecare an, în contrast cu Cristos care a terminat totul sacrificându-se pe Sine, Evr. 10:10-14
g. Creştinul nu este sub legământul mozaic, care este un legământ al faptelor, ci sub legământul harului, Rom. 3:21-28; 6:14, 15; Gal. 2:16; 3:10-14, etc.

7. Legământul davidic se găseşte în 2 Samuel 7:8-17.
a. Pe acest legământ se bazează marea împărăţie a lui Cristos, „născut din sămânţa lui David, în ce priveşte trupul”, Rom. 1:3
b. Acest legământ asigură o „casă” sau posteritate davidică, 2 Sam. 7:16; 2 Cr. 21:7; Zah. 12:8, 10
c. Acest legământ asigură un „tron”, sau autoritate regală, 2 Sam. 7:16; 1 Împ. 2:45; Isa. 9:7
d. Acest legământ asigură o împărăţie, o sferă de domnie, 2 Sam. 7:16
e. Acest legământ asigură o împărăţie veşnică – „pe vecie”, 2 Sam. 7:16
f. Acest legământ are o singură condiţie: neascultarea de partea familiei lui David va aduce pedepsirea, dar legământul va rămâne în picioare, 7:13-16; Ps. 89:20-37; Luca 1:31-33; Fapte 2:29-32; 15:14-17

8. Noul Legământ, menţionat în Evrei 8:8. În vreme ce legământul harului asigură beneficii aleşilor lui Dumnezeu în epocile trecute şi cea prezentă, Noul Legământ reprezintă efectele depline ale legământului harului asupra tuturor oamenilor, dar mai ales asupra Israelului. Acest legământ va fi pe deplin realizat în Mileniu şi după aceasta.
a. Noul Legământ este mai bun decât cel mozaic în efectele sale (Evr. 7:19; Rom. 8:3, 4)
b. Noul Legământ este întemeiat pe promisiuni mai bune – adică necondiţionate – Evr. 8:10, 12
c. Sub legământul mozaic, ascultarea era determinată de frică, Evr. 2:2; 12:25-27
d. Noul Legământ aduce ascultare de bunăvoie, din minte şi inimă (Evr. 8:10)
e. Noul Legământ asigură descoperirea personală a Domnului fiecărui credincios, Evr. 8:11
f. Noul Legământ şterge în totalitate păcatul, Evr. 8:12; 10:17
g. Noul Legământ se bazează pe o lucrare de răscumpărare realizată, Mat. 26:27, 28; Evr. 9:12-15; Evr. 9:18-28
h. Noul Legământ asigură perpetuarea, convertirea şi binecuvântările viitoare ale Israelului, Ier. 31:31-40.