Categorie: Predici scrise
Iubiți frați, surori și dragi prieteni al Cuvântului lui Dumnezeu: Cel mai important fapt pe care l-am putea experimenta, cu ocazia Paștelui, este o nouă și mai profundă întâlnire personală, prin credință, cu Cristos Cel Înviat. Aceasta este esența sărbătorii. Fără întâlnirea cu Cel Înviat totul se reduce la obiceiuri, tradiții și ritualuri moarte, inutile și nebiblice. Creștin adevărat este doar acela care Îl are în inimă pe Cristos. Sărbătoare adevărată are doar acela care Îl întâlnește în mod real pe Cristosul Înviat.
Învierea lui Cristos produce efecte binecuvântate doar în viața celor care s-au întâlnit cu El și au rămas împreună cu El. Doar în părtășie cu Cel ce este viu în vecii vecilor este înlocuită: întristarea inimii cu bucuria, teama cu îndrăzneala, neliniștea cu pacea, dezamăgirea cu speranța, incertitudinea cu încrederea, slăbiciunea personală cu puterea Lui Dumnezeu, natura păcătoasă cu o natură nouă, deoarece El este Cel care ne ridică, din moartea păcatului, la viață nouă împreună cu El.
Experiența ucenicilor demonstrează cu prisosință acest lucru. Din starea lor de necredință, confuzie și disperare, în care au ajuns după moartea Mântuitorului, n-au reușit să-i smulgă: nici ritualurile (pelerinajul la mormânt), nici dovezile învierii (mormântul gol) și nici măcar experiențele celor care deja s-au întâlnit cu Cristosul Înviat, ci numai întâlnirea reală și personală cu Domnul.
Sărbătoarea Paștelui ne va fi de folos doar în măsura în care ne-o vom petrece în prezența Celui viu spre a fi umpluți și copleșiți de viața Lui.
Dacă cineva se întreabă: Ce condiții ar trebui să îndeplinim pentru a beneficia de o astfel de experiență spirituală, răspunsul îl găsim tot în Cuvântul lui Dumnezeu.
Aș vrea să răspund la această întrebare, privind în Ioan 20: 1-23.
1. Întâlnirea cu Cristos Cel Înviat este pe măsura căutării.
Maria Magdalena a fost prima care L-a întâlnit pe Cristosul înviat, și aceasta deoarece căutarea ei a fost cea mai profundă și cea mai intensâ. S-a trezit în toiul nopții ca să se ducă la mormânt. Nu s-a lăsat intimidată de piatra uriașă de la ușa mormântului, nici de gărzile romane care îl păzeau. Chiar dacă în căutarea ei a umblat mai mult pe bâjbâite, nu s-a mulțumit cu un mormânt gol și nici măcar cu miracolul unei vedenii de îngeri. N-a abandonat când Petru și Ioan s-au întors acasă, iar când n-a știut unde să mai caute a început să plângă. Ei bine, o asemenea căutare n-a putut să râmână nerăsplătită și Maria devine prima care se întâlnește cu Cristosul Înviat, respectiv primul martor al învierii.
Căutarea, în sine, indiferent de ce natură ar fi ea, totdeauna este motivată de o anumită nevoie. Nimeni nu caută ceva de care nu are nici o trebuință. Însă cu cât o nevoie este mai acută cu atât și căutarea după lucrul care o poate împlini va fi mai febrilă.
Maria Magdalena avea mare nevoie de Mântuitorul. Isus o transformase dintr-o femeie stricată într-un fiu de Dumnezeu. Mariei i se iertase mult, prin urmare Maria iubea mult, de aceea nu-și putea concepe viața fără Domnul.
Mântuirea este cel mai valoros lucru din univers deoarece pentru ea s-a plătit cel mai mare preț din lume. Prin urmare, ea nu este dată spre a fi călcată în picioare, în consecință este oferită doar celor care au mare nevoie de ea, respectiv celor care o caută din toată inima.
Cum este căutarea ta după Mântuitorul? Ai nevoie de un Mântuitor sau te descurci și singur. Care sunt acele mici plăceri personale la care ai fi dispus să renunți doar ca să te întâlnești cu El? Ce rol ocupă în viața ta Biblia, rugăciunea și postul, ca mijloace de căutare după Domnul? Când ai plâns ultima dată după El? Te mulțumești cu gândul că ești un om cumsecade, moral și religios, sau îți dorești din toată inima să-L întâlnești, în mod real, pe Domnul. Cât de ușor abandonezi căutarea, sau peste câte obstacole ești dispus să treci pentru a-L găsi pe El.
2. Întâlnirea cu Cristos Cel Înviat este pe măsura credinței.
După învierea Sa dintre cei morți, Cristos nu s-a arătat celor care o viață întreagă L-au contestat, ci celor care au crezut în El.
Credința nu este un act antirațional, după cum cred unii, ci este cea mai logică atitudine posibilă, în urma revelației divine. Un căutător onest, cinstit și fără prejudecăți, în confruntarea cu Adevărul, nu poate ajunge decât la credință. Doar oamenii nesinceri, iubitori de păcat și influențați de diavolul vor ajunge la alte concluzii.
Este foarte important să afirmăm faptul că, credința este un proces în care creștem și ne întărim, în funcție de atitudinea față de descoperirea divină, primită în Cuvântul Sfânt. Mai simplu spus: Dumnezeu ne descoperă, prin Duhul Sfânt, ceva despre Sine și despre lucrarea Sa pentru noi, în Cuvânt. În funcție de atitudinea noastră față de descoperirea primită, Dumnezeu va continua să ni se descopere mai mult sau nu. Dar cu cât ajungem să-L cunoaștem mai mult pe Dumnezeu și credința noastră crește. Tiparul este următorul: descoperire divină- credință-descoperire divină mai mare-credință mai mare.
Să urmărim acest tipar, în viața ucenicilor.
Petru și Ioan se duc la mormânt în ziua învierii. Au parte de o descoperire divină, de pornire: mormântul gol. Analizează în mod onest posibilitățile. Sunt doar trei posibile: 1.A fost mutat într-un alt mormânt de către proprietar. (Având în vedere faptul că îngroparea Lui s-a petrecut în grabă, într-un mormânt privat, datorită sabatului care se apropia, mutarea Lui, după sabat, într-un alt mormânt era o opțiune ce putea fi luată în calcul.) 2.Răpirea trupului lui Isus de către dușmani: liderii religioși sau romanii. (Având în vedere cuvintele Mântuitorului că a treia zi va învia, și această opțiune este de luat în calcul. Având trupul mort al lui Isus, ar fi putut zădărnici orice încercare a ucenicilor de a proclama învierea) 3. Învierea din morți. (Așa cum în repetate rânduri a afirmat.)
Parcă îi văd pe ucenici, în interiorul mormântului gol, evaluând cinstit și onest aceste trei posibilități. Varianta 1 cade. Proprietarul mormântului este ucenic al lui Isus, ca și noi. El este prietenul nostru, iar relația dintre noi exclude orice acțiune despre care noi să nu fi aflat. Varianta 2 cade și ea. De ce? Textul biblic subliniază ordinea desăvârșită a lucrurilor găsite în mormânt, ca și cum ucenicii ar fi mirați de acest fapt: ,,Ioan 20:6-7 Simon Petru, care venea după el, a ajuns și el, a intrat în mormânt și a văzut fâșiile de pânză jos. Iar ștergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fâșiile de pânză, ci făcut sul și pus într-un alt loc, singur.” Deci locul în care se afă Petru și Ioan nu seamănă deloc cu un mormânt profanat. Profanatorii nu sunt preocupați să lase totul în urma lor, într-o ordine desăvârșită, după cum nici hoții de locuințe nu se străduiesc să așeze toate lucrurile în ordine desăvârșită, după ce au răscolit totul, în căutarea banilor și bijuteriilor. Deci rămâne o singură explicație a mormântului gol: Cristos a înviat. (v8) Credința în învierea lui Cristos s-a născut. Este adevărat faptul că, deocamdată această credință avea o formă incipientă, firavă și slabă: ,,Ioan 20:9 Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Isus trebuia să învieze din morţi.” Dar Domnul Isus vine în sprijinul credinței lor firave și vulnerabile, oferindu-le noi dovezi ale învierii Sale: arătări personale, tâlcuirea Scripturilor, în urma cărora credința lor s-a întărit. ,,Luca 24:44-47 Apoi, le-a zis: „Iată ce vă spuneam când încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Proroci și în Psalmi.” Atunci le-a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile. Și le-a zis: „Așa este scris și așa trebuia să pătimească Hristos și să învieze a treia zi dintre cei morţi. Și să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa și iertarea păcatelor, începând din Ierusalim.”
Pentru o înțelegere și mai bună a tiparului: ,,descoperire divină-credință-descoperire divină mai mare- credință mai puternică” , vă propun să observăm și atitudinea preoților celor mai de seamă față de aceeași descoperire divină inițială, de care au avut parte și ucenicii: mormântul gol. ,,Matei 28:11-15 Pe când se duceau ele, au intrat în cetate unii din străjeri și au dat de veste preoţilor celor mai de seamă despre toate cele întâmplate. Aceștia s-au adunat împreună cu bătrânii, au ţinut sfat, au dat ostașilor mulţi bani și le-au zis: „Spuneţi așa: ‘Ucenicii Lui au venit noaptea, pe când dormeam noi, și L-au furat.’ Și, dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi și vă vom scăpa de grijă.” Ostașii au luat banii și au făcut cum i-au învăţat. Și s-a răspândit zvonul acesta printre iudei până în ziua de astăzi.”
Și preoții cei mai de seamă trebuie să găsească o explicație la mormântul gol. În cazul lor situația era mult mai simplă. Cu ei revelația divină a fost mult mai generoasă. Conform mărturiei puternice a ostașilor, ei aveau doar o singură opțiune de interpretare a mormântului gol: Cristos a Înviat. Dar nu erau dispuși să accepte acest adevăr, de aceea prin minciună și mijloace diabolice încearcă să denatureze sensul întâmplărilor.
Atitudinea preoților celor mai de seamă nu-i încadrează în categoria: ,,A-TEILOR” sau A-TEIȘTILOR” nici a ,,A-CRIȘTILOR” ci în categoria ,,ANTI-TEILOR” ,,ANTI-TEIȘTILOR” respectiv în categoria: ,,ANTI-CRIȘTILOR”.
Biblia vorbește despre faptul că se vor ridica mulți anticriști care vor înșela pe mulți.
Dragii mei, nu oricine se numește ateu este cu adevărat ateu. Ateii au șansă mare să ajungă la credință, dacă abordează în mod cinstit argumentele învierii. Într-un anume sens, și Toma s-a declarat ,,ateu” dar în fața dovezilor a trecut la credință.
Din păcate, cei mai mulți atei declarați, de fapt sunt antiteiști, respectiv anticriști, stăpâniți de duhul marelui anticrist. Ei știu că Domnul Isus există și că a înviat dintre cei morți, dar nu le convine acest fapt și luptă împtriva Lui. Dar să nu uităm că toți dușmanii lui Cristos vor deveni așternut al picioarelor Lui, dacă nu-și schimbă atitudinea față de El.
3. Efectele întâlnirii cu Cristos Cel înviat sunt peste măsura așteptărilor.
Domnul Isus niciodată nu dezamăgește pe cei care-L caută din toată inima și care își pun toată încrederea în El.
Totdeauna oferta Lui depășește nivelul așteptărilor noastre. Totdeauna în prezența Lui: vom fi mai binecuvântați decât ne așteptăm și vom primi mai mult decât cerem.
Maria Magdalena căuta un trup fără viață, dar i s-a oferit un Cristos viu. Ea căuta îndeplinirea unui ritual mort, mai mult sau mai puțin religios, dar i s-a oferit o relație de durată, cu un Mântuitor viu. Maria căuta pe cineva la care să-i aducă un ultim omagiu, dar i s-a oferit Cineva în fața căruia avea să se închine cerul întreg, pentru o veșnicie întreagă. Maria căuta un prieten pe care l-a pierdut, dar i s-a oferit un Frate mai mare, care merge să mijlocească la Tatăl, în ceruri, pentru ea. Maria căuta păstrarea în mintea ei, memoria unui om bun care n-a disprețuit-o, în ciuda trecutului ei rușinos, dar a primit să fie acceptată ca fiică în cea mai nobilă familie din univers: familia lui Dumnezeu.
În loc de concluzie:
Merită să-L cauți din toată inima pe Domnul Isus. Merită să investești mai mult în citirea și studierea Bibliei, în rugăciune cu post și stăruință ca să ți se descopere mai mult. Merită să plătești orice preț și să depui orice efort ca să-L cunoști mai mult.
Fii cinstit, onest și obiectiv în interpretarea descoperirilor pe care ți le face Domnul Isus despre Sine. Aceasta te va duce la credință, iar credința la o apropiere și mai mare de Domnul.
Efectele vor fi peste măsura așteptărilor tale, cu bătaie, atât pentru viața aceasta, cât și pentru cea viitoare: ,,Efeseni 3:20-21 Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava în Biserică și în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.”
sursa: https://predicipredici.wordpress.com/