EVENIMENTE IMPORTANTE DIN ISTORIA BAPTISTILOR

Evenimente importante din istoria baptiştilor

Baptiştii americani îşi trasează originea bisericii lor până la Baptiştii din Ţara Galilor care, ca indivizi, iar în unele situaţii ca Biserici Baptiste organizate au emigrat din acea ţară în Lumea Nouă. Aceasta este important şi interesant pentru Baptiştii români din moment ce un Baptist american numit Sears a fost acela care i-a botezat pe Gerhard von Oncken şi adepţii săi şi i-a organizat într-o Biserică Baptistă. În ziua următoare, noua Biserică l-a ales pe Oncken ca păstor al lor. A fost acelaşi Oncken căruia Dumnezeu i-a dat putere să aducă din nou Evanghelia în România la ceea ce se numeşte acum mişcarea Batistă modernă de aici. (Că au existat Baptişti şi Biserici Baptiste organizate în România în timpul lui Traian şi după aceea este foarte probabil deoarece existau Creştini între soldaţii romani şi familiile lor în întreg Imperiul Roman. Aşa cum au existat Baptişti în Bulgaria înainte de Traian, este de asemenea probabil să fi existat Baptişti şi Bisericile lor în ceea ce acum este România, chiar înainte de Traian.)
Dar, aşa cum am menţionat mai sus, mişcarea Baptistă modernă din România este îndatorată lui Oncken, iar el, la rândul lui Baptiştilor americani pentru botezul său şi organizarea Bisericii. Dar de unde au venit Baptiştii galezi? Din ei au apărut Baptiştii americani, iar mai apoi Baptiştii moderni din România.
Istoricii Baptişti galezi susţin că Claudia şi Pudens (xxx), un cuplu regal din Ţara Galilor au călătorit la Roma şi au auzit Evanghelia probabil de la Pavel sau de la altcineva din grupul lui. Se crede că Pavel, după ce a fost eliberat dintr-una din întemniţările sale timpurii a călătorit în insulele Britanice şi a predicat acolo. De asemenea se ştie că înainte de 597 d.Cr. Bisericile Baptiste din Ţara Galilor (şi din zonele învecinate) erau scutite de erorile catolice. Dar în 597, Austin (uneori numit Augustin, dar a nu se confunda cu „Sfântul Augustin") a fost trimis să convertească Saxonii la „Creştinism". Cităm acum din Istoria Baptiştilor scrisă de Benedict.

„La aproximativ şaizeci de ani de la înălţarea Domnului nostru, Creştinismul a fost sădit în Britania unde un număr din familie regală şi mulţi alţii de grad inferior au fost chemaţi să fie sfinţi. Aici evanghelia a înflorit mult în vremurile timpurii, şi totodată, aici, adepţii ei au suferit multe dureri şi calamităţi datorită persecuţiilor păgâne. Creştinii britanici au experimentat variate schimbări de prosperitate şi opoziţie până în jurul anului 600. Cu puţin timp înaintea acestei perioade, călugărul Austin, faimosul prigonitor pedo-baptist, împreună cu alţi patruzeci au fost trimişi aici de papa Grigorie cel Mare să convertească saxonii păgâni la papalitate şi să îi supună stăpânirii Romei. Iniţiativa a reuşit şi lucrarea de convertire (sau mai degrabă pervertire) a fost îndeplinită la o scară largă. Regele Ethelbert şi curtea sa, împreună cu o parte considerabilă a împărăţiei sale au fost câştigaţi de călugărul de succes care a consacrat râul Swale, lângă York în care el a hotărât ca zece mii din convertiţii săi să fie botezaţi într-o singură zi. Întâlnind un aşa mare succes îm Anglia, el s-a hotîrât să încerce ce poate să facă în Ţara Galilor. Mulţi Creştini britanici au fugit acolo în acele timpuri pentru a evita devastările brutale ale Saxonilor atroce. Călugărul a ţinut un sinod în vecinătatea lor şi a trimis păstorilor lor cerinţa de a primi porunca papei, dar ei au refuzat să asculte de călugăr sau de papă sau să adopte vreunul din preceptele lor. Austin, văzând refuzul lor prompt, a încercat compromisul cu aceşti galezi zeloşi, cerându-le să îşi dea consimţământul în trei lucruri: primul a fost ca ei să administreze botezul copiilor lor [ adică să îşi boteze nou născuţii. Celelalte două au fost să ţină Paştele după cum va dicta papa şi să se alăture lui –Austin- în proclamarea „evangheliei". Ed.] Dar ei nu au vrut să fie complicii nici uneia din propunerile lui. „Fiindcă", a spus acest apostol zelos al papalităţii şi pedobaptismului, „nu vreţi să primiţi pacea fraţilor voştri, veţi avea parte de război şi mizerie." Şi după cum a spus, el a adus saxonii să le verse sângele nevinovat şi mulţi dintre ei şi-au pierdut vieţile pentru numele lui Isus. Istoricii Baptişti din Anglia susţin că primii Baptişti englezi au fost Baptişti şi că au susţinut principiile Baptiste până la venirea lui Austin. „Nu avem nici o menţionare", spune autorul Memoriilor, „despre botezarea copiilor în Anglia înainte de venirea lui Austin în 587; şi pentru noi este evident că el l-a adus nu din cer, ci de la Roma."

Acei Baptişti galezi care au scăpat de războinicii saxoni chemaţi de „fratele" lor Austin au alergat înspre regiunea muntoasă a Ţării Galilor unde au rămas ascunşi. În zile de libertate, ei au ieşit de acolo şi s-au răspândit chiar şi în America iar în final, influenţa lor a fost simţită în toată lumea, pe măsură ce Biserici Baptiste erau organizate în multe ţări după modelul nou testamental. Baptiştii români au o datorie, la fel ca Baptiştii americani, faţă de acei fraţi şi surori credincioşi din Ţara Galilor care au refuzat compromisul, alegând mai degrabă să sufere persecuţia pentru Hristos şi Cuvântul lui Dumnezeu. Fie ca noi să învăţăm din istorie, pentru a nu o repeta!