Dragoste

1. Iubiţi-vă unii pe alţi aşa cum v-am iubit Eu

Ioan 13: 33 Copilaşilor, mai sunt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi, cum am spus iudeilor că unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum. 34 Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.

          Isus vorbeste aici cu o zi inainte de a fii r[stignit, Isus ştia că va fii răstignit aşa că le da ucenicilor ultimele instrucţiuni înainte de a pleca. Ne spune să ne iubim unii pe alţi aşa cum ne-a iubit El, mulţi oameni ştiu acest verset dar nu ştiu că se poate împlini chiar în această viaţă. Isus ne dă o poruncă nouă, nu ne dă o sugestie că ar fii bine dacă ne-am iubim unii pe alţii aşa cum ne-a iubit El, este o poruncă să facem asta. Unul din motivele pentru care nu putem iubi oameni cu aşa intensitate este că nu am primit noi această dragoste de la Dumnezeu. Nu putem să dăm ceva ce nu avem şi mulţi dintre noi ne forţăm să iubim alţi oameni dar nu am avut o întâlnire reală cu Dumnezeu în care să primim dragostea Lui necondiţionată. Majoritatea bisericilor din ziua de astăzi nu reprezintă adevăratul caracter al lui Dumnezeu, se predica o dragoste condiţionată a lui Dumnezeu, până nu avem toate lucrurile perfect în viaţa noastră Dumnezeu nu ne va iubi și nu ne va binecuvânta, dar nu aşa ne-a iubit Isus. Dumnezeu nu te iubeşte pentru ceea ce faci ci te iubeşte pentru ceea ce eşti. Dacă nu am primit dragostea lui Dumnezeu este imposibil să iubim alţi oameni aşa cum ne-a iubit Isus. Am fost învăţaţi că trebuie să fim vrednici ca să primim dragostea lui Dumnezeu, ca să primim vindecare pentru trupul nostru dar nu este adevărat. Unul din motivele pentru care relaţiile noastre cu alţi oameni nu sunt bazate pe dragoste este pentru că relaţia noastră cu Dumnezeu nu este bazată pe dragoste. Am fost învăţaţi că lucrarea Duhului Sfânt în viaţa noastră este să ne convingă de păcat, că nu citim Biblia, că minţim, că ne mâniem dar nu este adevărat. Duhul Sfânt convinge lumea de păcat, nu ne convinge pe noi ci convinge lumea de păcatul necredinţei, păcatul de a nu crede jertfa lui Isus (Ioan 16:8-9). Conştiinţa a fost pusa in om ca să facă dinsctintia dintre bine şi rău, conştiinţa te condamna atunci când păcătuieşti, religia te condamna atunci când păcătuieşti și satana te condamnă atunci când păcătuiești. Dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inima ta atunci când l-ai acceptat pe Isus în viaţa ta ca Domn şi Mântuitor:

Romani 5: 5 Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.

Duhul Sfânt te convinge de dragostea pe care o are Dumnezeu pentru tine, te convinge de neprihănirea pe care o ai în Isus Cristos (Ioan 16:11). Dragostea ce o are Dumnezeu pentru tine nu depinde de acţiunile tale, este necondiţionată, asta nu înseamnă că faptele noastre nu sunt importante.

Romani 5: 8 Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

Isus nu a murit pentru tine deoarece ai meritat, a murit pentru tine pe când erai un păcătos, este tragic dar Biserica nu îl reprezintă pe Dumnezeu aşa      cum ni-l descrie Biblia. În Coloseni 2:6 spune: Cum l-am primit pe Isus aşa să şi umblam în El. Cum l-ai primit pe Isus în viaţa ta? L-ai primit prin credinţă iar Pavel ne îndeamnă să ne trăim viaţa aceasta prin credinţă. Majoritatea creștinilor spun că dacă nu frecventezi într-un mod regulat Biserica, dacă nu îţi dai zeciuiala, dacă nu citeşti Biblia, dacă nu te rogi, etc... Dumnezeu nu te va mai binecuvânta, Biserica în general învaţă creştinii că Dumnezeu are o dragoste condiţionată, dar nu aşa l-am primit pe Isus în viaţa noastră, nu l-am primit prin faptele noastre ci l-am primit prin credintă. Isus a murit pentru tine acum 2000 de ani (1Ioan 2:2) şi ceea ce trebuie să facă un om este să creadă şi să accepte jertfa lui Isus care a fost făcută acum 2000 de ani.

Ioan 13: 35 Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.

Isus ne-a chemat să facem ucenici nu convertiţi, dar este tragic pentru că avem foarte puţini ucenici şi o grămadă de convertiţi. Oamenii vor cunoaşte că suntem ucenicii Domnul dacă avem dragoste unii faţă de alţii. Dacă întrebi creştinul de rând care ar fii caracteristicile pe care ar trebui să le aibă un creştin că să se diferenţieze de lume vor fii tot felul de răspunsuri. Unii vor spune că trebuie să ne diferenţiem prin felul în care suntem îmbrăcaţi, că nu purtam aur, că femeia trebuie să poarte batic şi fusta până în pământ. Isus spune că dacă ne vom iubi unii pe alţi aşa ne va cunoaşte lumea în care trăim. Religia pune accentul pe lucrurile exterioare ca şi cum ar fii: cum te îmbraci, dacă îţi plăteşti zeciuiala, dacă ridici mâinile când te închini sau nu, dacă baţi din palme sau nu, dar Dumnezeu se uita la inima noastră (1 Samuel 16:7). Asta nu înseamnă că Dumnezeu nu este preocupat de faptele pe care le faci, dar acţiunile tale sunt produsul relaţiei pe care o ai cu Dumnezeu. Dacă primeşti dragostea lui Dumnezeu care este necondiţionată o să trăieşti sfânt accidental mai mult decât ai încercat vreodată să o faci cu scop. Sunt mulţi creştini care tratează alţi oameni bine numai dacă acești oameni merită, aceasta este o dragoste condiţionată dacă iubeşti oamenii numai care merita să fie iubiţi, nu aşa ne-a iubit Isus.

Romani 13: 8 Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unii pe alţii: căci cine iubeşte pe alţii a împlinit Legea. 9 De fapt: „Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti” şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” 10 Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.

Religia spune că trebuie să împlinim Legea din Vechiul Testament care s-a dat lui Moise pe Muntele Sinai, dar Isus ne-a dat o poruncă nouă:” Să ne iubim unii pe alţii”, dacă ne iubim unii pe alţi atunci o să împlinim toată Legea. În versetul 9 spune să nu comiţi adulter, dacă ţi-ai iubi soţia cum şi-a iubit Cristos Biserica cu siguranţă nu vei comite adulter. Dragostea este o decizie, nu este un sentiment, îţi garantez că Isus atunci când a atârnat pe cruce a avut tot felul de sentimente, dar a ales să moară pentru noi, a fost o decizie. Dragostea pe care o avem pentru soţiile noastre implica sentimente dar este o decizie de zi cu zi să îţi iubeşti soţia cum şi-a iubit Cristos Biserica. Dacă iubeşti oameni din jurul tău nu ai să furi nimic niciodată de la ei ci mai degrabă le vei dărui ceva. Dumnezeu te iubeşte nu pentru că tu eşti iubareţ ci pentru că El este Dragoste, dacă primeşti această dragoste nu ai sa comiţi adulter, nu ai sa furi, nu ai să minteşti, ai să implinești Legea. Odată ce ai primit această dragoste necondiţionată ai să trăieşti mai sfânt decât ai trăit până acum, ai să iubeşti oameni cu toată inima ta.