Domnul permite dezamăgirea în viața noastră, pentru ca să scoată la iveală problemele ascunse, care sunt un obstacol pentru lucrarea Lui

Mâhnirea poate să te slăbească foarte tare – te poate paraliza. Este arma preferată a diavolului, și nici nu are nevoie să fie îmbunătățită. El face tot posibilul, ca să pună o astfel de lipsă de speranță în inima noastră. El cunoaște, că ea poate să ne distrugă credința, și să ne facă să ne îndoim în existența și mila Domnului. El folosește această tactică, ca să distrugă speranța omului credincios, și ca să-l scoată din luptă. Aceasta s-a întâmplat și cu cei mai maturi și mai sinceri creștini. Într-adevăr, Biblia ne descoperă, că unora dintre cei mai măreți eroi ai credinței, aceasta i-a provocat daune, când ei n-au reușit să înțeleagă, care este motivul dezamăgirii, deoarece se așteptau să primească de la Dumnezeu doar lucrurile bune.

Iosua, de exemplu, a fost atacat foarte tare, și îndată, cu mâhnire. După ce au trecut râul Iordan, el s-a întâlnit față în față cu prima lui luptă serioasă – pereții Ierihonului, care nu puteau fi cuceriți. Lui și armatei lui Israel, Dumnezeu i-a dăruit o biruință nemaipomenită. Dar încântarea a durat puțin. Deodată după ce a fost cucerită cetatea Ierihon, Israelul a fost biruit și a fost pus pe fugă de câtre armata mică a lui Ai. Ei cu succes au oprit înaintarea lui Israel. Iosua, simțindu-se umilit și disprețuit de vrăjmași, a căzut cu fața la pământ, și s-a rugat Domnului. Într-un moment s-a lăsat controlat de o disperare foarte mare. Gustul dulce al biruinței, s-a schimbat cu simțământul amar al falimentului. Acum era convins, că nu există vreo posibilitate ca să ia în stăpânire Canaanul. Toată tabăra lui Israel a fost biruită, și arăta de parcă era uitată de Dumnezeu. „Iosua şi-a sfâşiat hainele şi s-a aruncat cu faţa la pământ până seara înaintea chivotului Domnului, el şi bătrânii lui Israel, şi şi-au presărat capul cu ţărână.” (Iosua 7:6)

Doresc să-ți atrag atenția la aceasta. Iosua, care trebuia să fie un comandant măreț, pus de Dumnezeu, care trebuia să biruiască vrăjmașii, atunci stătea culcat cu fața la pământ. Acesta a fost un bărbat măreț al credinței, dar precum eu și tu, a fost atacat de disperare. Probabil, s-a gândit „Doamne, de ce? De-a lungul a 40 de ani în pustie, am văzut mâna Ta cea minunată, care ne-a ajutat și ne-a protejat, cunosc posibilitățile Tale. De ce acum, armata Ta, fuge dinaintea armatei mici ai lui Ai, care se află înaintea noastră? ? De ce am pierdut puterea?” Literalmente a strigat: “Ah! Doamne Dumnezeule, pentru ce ai trecut pe poporul acesta Iordanul, ca să ne dai în mâinile amoriţilor şi să ne prăpădeşti? De am fi ştiut să rămânem de cealaltă parte a Iordanului! Dar, Doamne, ce voi zice după ce Israel a dat dosul înaintea vrăjmaşilor lui?” (Iosua 7:7-8) Aceasta nu este o manifestare a credinței, ci întrebările unui om, care este prizonierul disperării. Aceasta a fost rugăciunea și plângerile omului, care trecea prin durere, din cauza înfrângerii, ce l-a umilit. Dacă ai o astfel de inimă deschisă, precum Iosua, îndată, Domnul îți va da Cuvântul potrivit, de ce treci prin calea disperării.

'Domnul a zis lui Iosua: „Scoală-te! Pentru ce stai culcat astfel pe faţa ta? Israel a păcătuit; au călcat legământul Meu pe care li l-am dat, au luat din lucrurile date spre nimicire, le-au furat şi au minţit şi le-au ascuns printre lucrurile lor. De aceea copiii lui Israel nu pot să ţină piept vrăjmaşilor lor... ' (Iosua 7:10-12) Iosua primul a înțeles, că Domnul a permis această înfrângere, pentru ca să scoată la iveală acel lucru ascuns, care punea un obstacol lucrării Sale. Poporului lui Israel i-a fost spus, că toate cele luate din Ierihon, aur, argint, și cupru, trebuiau să fie puse în visteria Lui Dumnezeu, dar toate celelalte trebuiau să fie distruse. Dar un bărbat, pe nume Acan, a luat lucrurile, care erau predestinate pentru visteria Lui Dumnezeu, sau pentru a fi distruse. Le-a îngropat în pământ, sub cortul său. Prin aceasta a adus slăbiciune și a adus daune în tabăra lui Israel. Dumnezeu în înțelepciunea Sa a permis înfrângerea în viața lui Iosua, cu scopul, ca să scoată la iveală minciuna lui Acan. Atunci Iosua, a trebuit să ia măsuri, ca să elimine acest obstacol, care nu permitea să fie obținute biruințe în viitor.

Dacă permiți, ca păcatele ascunse să locuiască în inima ta, Dumnezeu, datorită milei Sale, va face tot posibilul, ca să le expună. Pentru ca să te facă să te gândești cu privire la aceasta, el poate să permită, ca înfrângerea să vină în viața ta. Domnul știe, că dacă nu va face aceasta, atunci cu timpul, aceste păcate te vor lipsi de putere. Nu vei putea să mergi spre direcția biruinței, până când aceste păcate nu vor fi eliminate. „Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă dar şi pocăieşte-te!” (Apocalipsa 3:19)

• Doamne! Tu smerești și Tu înalți (1 Samuel 2:7), Tu îmi dai oportunitatea să văd motivul înfrângerii, disperării, și din nou dai naștere la credință în inima mea, pentru ca să nu trăiesc sub autoritatea disperării! Îți mulțumesc pentru mila Ta, și pentru înnoirea puterii mele, pentru ca să pot trăi prin credință în Tine, și să fiu în stare să biruiesc această lume și pofta ei! În numele Tău mă rog, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autorul rugăciunii: Igor Opinca

„Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta... ” (Țefania 3:17)