Dacă te-ai depărtat de Domnul, Iisus te îndeamnă din nou să te întorci la El

'Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta şi, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” (Luca 22:31-32)

Dacă din cauza credinței, care a slăbit, ne-am depărtat de Domnul, Domnul permite, ca noi, precum Petru, să trecem prin consecințele păcatului nostru. El permite să aibă loc aceasta, nu din cauza că suferințele noastre Îi aduc plăcere, ci pentru ca să vedem consecințele dezastruoase ale faptelor noastre, și să ne întoarcem la El, Acela, Unicul din Univers, Care este în stare să ne ajute, să ne ridicăm, atunci când am căzut. Căci datorită rugăciunii Lui Iisus, și datorită că El l-a inspirat, Petru s-a întors pe calea credinței, și încă i-a întărit pe frații săi. Să ne întoarcem și noi la Iisus, dacă am gustat amărăciunea după cădere!

În toată ființa Lui Dumnezeu locuiește o dragoste adâncă. Biblia conține sute de portrete a Dumnezeului plin de milă, iertător, Gelos, din cauza că nu dorește ca păcatul să ne fure și să ne distrugă acea viață, pe care Dumnezeu cu atâta afecțiune o crește. De aceea, chiar și faptul, că Domnul urăște păcatul – nu înseamnă că El S-a lepădat de noi, ci înseamnă doar reflexia dragostei Lui adânci, din cauza căreia, nu poate să rămână indiferent, atunci, când privește, cum vrăjmașul „ne cearnă, ca grâul!”

Iar aceasta nu este pur și simplu o consecință logică filosofică. Dacă nu sunt convins, că știu, Care este intenția Domnului față de mine, atunci, niciodată nu voi hotărâ, să permit Prezența Lui în viața mea, întotdeauna Îl voi ține la o „distanță sigură,” în timp ce mă voi lipsi de ceva foarte prețios, care a fost pregătit pentru mine – relația de prietenie cu El, care este mult mai puternică, și mai tare decât orice relații, pe care vreodată le-am cunoscut!

Doamne Iisuse! Te-ai rugat pentru Petru, pentru ca să aibă suficientă credință, în situațiile prin care trebuia să treacă. Te-ai rugat pentru toți credincioșii în Tine, în conformitate cu Cuvântul ucenicilor Tăi (Ioan 17:20). Tu mijlocești și pentru mine, mă aperi înaintea Tatălui Ceresc, când sunt slab(ă) în credință, și mă inspiri să mă ridic, și să nu disper (1 Ioan 2:1). Sunt convins(ă) cu tărie, care este intenția inimii Tale față de mine, și cum mă îngrijești mereu, de aceea, în slăbiciunile mele mă încred pe deplin în Tine, pentru ca să zidesc relația mea de prietenie cu Tine! Doresc să văd măreția Ta, să te iubesc mai puternic, să stau tare împotriva păcatului, care se ridică împotriva mea! Slavă Ție în vecii vecilor. Amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opinca

„Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta,
căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu.”

(Psalmul 31:7)