Cum să obții iertarea de păcate și pace în inimă?

“Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului. A adus un vas de alabastru cu mir mirositor şi stătea înapoi lângă picioarele lui Isus şi plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult şi le ungea cu mir... Apoi a zis femeii: Iertate îţi sunt păcatele... Credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace.” (Luca 7:37-50)

Probabil toți au rămas uimiți, din cauza că în casa fariseului a intrat o femeie, cu o astfel de reputație foarte rea. Deseori astfel de mese, la care participă oameni cu o poziție înaltă în societate, au fost deschise pentru vizitatori, dar, probabil nimeni nu s-a așteptat, ca să vină o păcătoasă. O astfel de faptă cerea de la ea foarte multă vitejie, și demonstrat dorința ei foarte puternică, de a primi iertare de păcate.

Această femeie s-a aplecat la picioarele Lui Iisus și a plâns. Lacrimile ei au căzut pe picioarele Lui, cu părul ei, i-a șters picioarele, și sărutându-le le-a uns cu un mir foarte prețios și frumos mirositor. Ea a venit cu o credință, care s-a manifestat printr-o onorare deosebit de mare față de Iisus și s-a jertfit mai devreme, ca să-i fie iertate păcatele ei multe. Fără nici o îndoială, l-a ascultat, când Iisus a vorbit norodului, și a văzut în El, acea mână care o va ajuta să scape de acea viață trăită în fapte rușinoase.

Când fariseul, care L-a invitat pe Iisus, a văzut aceasta, s-a gândit: “Omul acesta, dacă ar fi un proroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă.” (Luca 7:39) El credea, că dacă Iisus avea să știe, atunci nu avea să-i dea voie să se atingă, pentru ca să nu devină necurat din punct de vedere al ritualului. Fariseul nu a simțit nimic altceva în afară de dispreț față de păcătoși. Dacă această femeie s-ar fi atins de el, atunci el ar fi spus: “Oprește-te, nu te apropia de mine, deoarece sunt un sfânt pentru tine;” și el credea, că Hristos trebuia să zică aceleași cuvinte. Dar Iisus, fiind nu doar un simplu prooroc, ci Domnul tuturor prorocilor, într-adevăr știind totul despre acea femeie, nu i-a interzis, ci i-a aprobat fapta ei făcută prin credință.

Căci El este Acela, Care are putere pe pământ să ierte păcatele, și Care este vrednic de închinarea celor, care s-au pocăit de păcatele lor!

De aceea, dacă recunoști din toată inima, că ai păcătuit și lupți împotriva păcatelor, fără să obții vreun rezultat, atunci du-te la picioarele Lui Iisus, cu un duh zdrobit, și onorează-L într-un mod deosebit pe El! Fie ca în mâna ta să fie “un vas cu un mir prețios de alabastru”, iar inima ta să fie cârmuită de o credință, care se manifestă printr-o onorare deosebită acordată Salvatorului!

Chiar dacă ai păcătuit, având multe cunoștințe din Scriptură, primind multe avertizări și atenționări, chiar dacă ai avut parte de milă din partea Domnului, iar Domnul ți-a dăruit o mulțime de bunătăți, totuși indiferent de toate acestea aleargă la Iisus, pocăiește-te de păcate, și primește prin credință iertarea Lui, pe care ți-o acordă din milă față de tine! Iisus poate și este gata să te ierte, să te binecuvânteze cu pace în inimă și cu liniște, pentru ca aceasta să fie o protecție, ca să nu te mai întorci la păcat! Este ceea ce nu pot face psihiatri. Ei pot să explice din ce cauză a apărut vina, dar nu pot să dea pacea și bucuria, pe care o dă Iisus.

De aceea, primind toate cele spuse prin credință, să ne rugăm.

- Dragul meu, și Domnul meu Iisus! Tu ai puterea să ierți păcatele, să-i dăruiești pace, și să-i dai drumul celui, care s-a pocăit! Mă aplec cu un respect deosebit la picioarele Tale, ca acela, care recunoaște păcatele multe, pe care le-a făcut, și care are foarte mare nevoie de izbăvirea Ta! Iartă-mă în conformitate cu mila Ta dumnezeiască! Dăruiește-mi pacea Ta, pentru ca în viața de zi cu zi, pacea Ta să mă păzească de poftele păcătoase! În numele Lui Iisus Hristos, te rog! Amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opincă

“Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm şi să ne întoarcem la Domnul. Să ne înălţăm şi inimile cu mâinile spre Dumnezeu din cer.” (Plângerile Lui Ieremia 3:40-41)