Ce spune Biblia despre Cartea Vieții?

Întrebare:

Am o neclaritate cu privire la Cartea Vieții. La Apocalipsa 20:15 scrie că la Judecata de apoi toți acei a căror nume nu a fost găsit în cartea vieții au fost aruncați în iazul care arde cu foc și cu pucioasă. La Apocalipsa 21:26-27 observăm că pe pământul nou vor fi Neamuri, care își vor aduce slava și cinstea în Noul Ierusalim, adică în Biserică. Lucrul acesta este confirmat și la Apocalipsa 22:2. Din context înțelegem că se face o diferență între Biserica alcătuită dintre evrei și Neamuri și Neamurile, care vor intra în cetate. Au fost scrise aceste Neamuri în Cartea Vieții? O altă întrebare: când cineva poate fi scris în cartea vieții? Iar odată ce ești scris, mai poți fi șters? Ultima întrebare este: pot oamenii care nu L-au cunoscut pe Hristos (de exemplu cei care au trăit înainte de venirea Lui pe pământ, când S-a întrupat prin nașterea din fecioara Maria) să fie scriși în Cartea Vieții?

Expresia „Cartea Vieții” o găsim în cartea Apocalipsa 3:5; 13:8; 17:8,20:12,15; 21:27, Filipeni 4:3 și Psalmi 69:28. Am mai făcut o căutare în Biblie după diferite combinații între cuvintele „nume”, „scris”, „șters”, „carte”. În urma studiului asupra acestor texte, am ajuns la următoarele concluzii:

Potrivit cu textele de la Apocalipsa 13:8 și 17:8, înțelegem că Cartea Vieții a fost scrisă la întemeierea lumii:

Și toți locuitorii pământului i se vor închina, toți aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului, care a fost junghiat. (Apocalipsa 13:8)

Fiara, pe care ai văzut-o, era, și nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc, și are să se ducă la pierzare. Și locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieții, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, și va veni. (Apocalipsa 17:8)

La Psalmul 139:16 împăratul David confirmă că cartea a fost scrisă înainte de nașterea omului:

Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. (Psalmul 139:16)

Cum am văzut în textele de la Apocalipsa 13:8 și 17:8, locuitorii pământului care vor trăi la vremea sfârșitului, în timpul activității Antihristului și i se vor închina lui, nu au fost scriși în Cartea Vieții.

Potrivit cu textul de la Exod 32:30-35, Dumnezeu va șterge din cartea Sa pe acei din poporul Israel, care au ieșit din robia Egiptului, dar care au păcătuit, făcând vițelul de aur și dându-i lui slava care I se cuvenea Domnului:

A doua zi, Moise a zis poporului: „Ați făcut un păcat foarte mare. Am să mă sui acum la Domnul: poate că voi căpăta iertare pentru păcatul vostru”. Moise s-a întors la Domnul, și a zis: „Ah! poporul acesta a făcut un păcat foarte mare! Și-au făcut un dumnezeu de aur. Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci, șterge-mă din cartea Ta, pe care ai scris-o!” Domnul a zis lui Moise: „Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi șterge din cartea Mea. Du-te dar, și du poporul unde ți-am spus. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!” Domnul a lovit cu urgie poporul, pentru că făcuse vițelul făurit de Aaron. (Exod 32:30-35)

Psalmul 69 este un psalm a lui David și este o prorocie despre Domnul Isus. În psalm David vorbește despre cei nelegiuiți și cere lui Dumnezeu să le șteargă numele din Cartea Vieții:

Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferințele celor răniți de Tine. Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, și să n-aibă parte de îndurarea Ta! Să fie șterși din cartea vieții, și să nu fie scriși împreună cu cei neprihăniți! (Psalmul 69:26-28)

În textul de la Apocalipsa 3:1-6 găsim mesajul Domnului Isus adresat bisericii din Sardes. Domnul Isus mustră biserica pentru faptul că le merge vestea că trăiesc, dar sunt morți. El îi îndeamnă la pocăință și promite celui ce va birui că va fi îmbrăcat în haine albe și nu-i va șterge numele din Cartea Vieții. Pe de altă parte, Domnul Isus spune că în biserică deja sunt câteva nume care sunt vrednice să îmbrace haine albe, adică ei deja sunt biruitori, fiindcă faptele lor au fost găsite desăvârșite înaintea lui Dumnezeu.

Totuși ai în Sardes câteva nume, cari nu și-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcați în alb, fiindcă sunt vrednici. Cel ce va birui, va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi șterge nicidecum numele din cartea vieții, și voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Lui” (Apocalipsa 3:4-5)

O altă categorie de oameni care vor avea parte de viață veșnică, adică vor fi scriși în Cartea Vieții sunt oamenii care nu au fost expuși la Evanghelie, dar care prin stăruința în bine au căutat slava, cinstea și nemurirea:

Și crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârșesc astfel de lucruri, și pe cari le faci și tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință? Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îți aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui. Și anume, va da viața vecinică celor ce, prin stăruința în bine, caută slava, cinstea și nemurirea; și va da mânie și urgie celor ce, din duh de gâlceavă, se împotrivesc adevărului și ascultă de nelegiuire. Necaz și strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi peste Iudeu, apoi peste Grec. Slavă, cinste și pace va veni însă peste oricine face binele: întâi peste Iudeu, apoi peste Grec. Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere fața omului. Toți cei ce au păcătuit fără lege, vor pieri fără lege; și toți cei ce au păcătuit având lege, vor fi judecați după lege. Pentru că nu cei ce aud Legea, sunt neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea aceasta, vor fi socotiți neprihăniți. Când Neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, cari n-au o lege, își sunt singuri lege; și ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturisește cugetul lor și gândurile lor, cari sau se învinovățesc sau se dezvinovățesc între ele. Și faptul acesta se va vedea în ziua când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor. (Romani 2:3-16)

În textul de la Romani găsim și răspunsul la întrebarea legată de mântuirea Neamurilor care nu fac parte din Biserică.

La Daniel 12:1,13 găsim scris și despre sfinții Vechiului Testament, care nu sunt parte din Biserică, că sunt scriși în Cartea Vieții și ei vor învia la vremea sfârșitului:

În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strâmtorare, cum n-a mai fost de când sunt neamurile și până la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit, și anume oricine va fi găsit scris în carte. (Daniel 12:1)

Iar tu, du-te, până va veni sfârșitul; tu te vei odihni, și te vei scula iarăși… odată în partea ta de moștenire, la sfârșitul zilelor” (Daniel 12:13)

Dintre neamurile care vor mai fi în viață înainte de distrugerea pământului de acum vor beneficia de harul lui Dumnezeu de a locui pe pământul nou cei care nu s-au lăsat înșelați de diavolul la sfârșitul Împărăției de o mie de ani.