Alergatorii au mers din cetate in cetate cu scrisorile imparatului

"Alergatorii s-au dus cu scrisorile imparatului si capeteniilor lui in tot Israelul si Iuda. Si,dupa porunca imparatului,au zis: "Copiii lui Israel,intoarceti-va la Domnul, Dumnezeul lui Avraam,lui Isaac si Israel,ca sa se intoarca si El la voi,ramasita scapata din mana imparatilor Asiriei. Nu fiti ca parintii vostri si ca fratii vostri,care au pacatuit impotriva Domnului,Dumnezeului parintilor lor,si pe care de aceea i-a dat prada pustiirii,cum vedeti. Nu va intepeniti grumazul,ca parintii vostri; dati mana Domnului,veniti la sfantul Lui locas,pe care l-a sfintit pe vecie,si slujiti Domnului,Dumnezeului vostru,pentru ca mania Lui sa se abata de la voi."(2 Cron. 30:6-8).

Mersul normal al crestinului pe calea credintei este alergarea.

Un alergator,ca sa poata alerga bine,trebuie sa aiba picioarele libere si sanatoase. In sensul acesta, este scris in Epistola catre Evrei: "Si noi dar,fiindca suntem inconjurati cu un nor asa de mare de martori,sa dam la o parte orice piedica,si pacatul care ne infasoara asa de lesne,si sa alergam cu staruinta in alergarea care ne sta inainte." (Evrei 12:1).

Nu orice piedica este pacat,dar orice pacat este o piedica. Porunca lui Dumnezeu este clara si limpede: sa dam la o parte orice piedica,si numai asa vom putea alerga bine si cu staruinta,in alergarea care ne sta inainte. Alergatorii despre care ne vorbeste textul de azi,aveau porunca de la imparatul sa mearga din cetate in cetate (v.10),si sa spuna: "Copii ai lui Israel,intoarceti-va la Domnul,Dumnezeul lui Avraam,lui Isaac si Israel,ca sa se intoarca si El la voi..." Alergatorii trebuiau sa mearga din cetate in cetate,si sa sa mearga cu scrisorile imparatului,ca ceea ce vesteau copiilor lui Israel,sa aiba suport cuvintele imparatului. "Alergatorii..."

A fi crestin inseamna a alerga pe calea cea noua si vie spre tinta pusa inainte,cum este scris:"Alerg spre tinta,pentru premiul chemarii ceresti a lui Dumnezeu in Hristos Isus"(Filip.3:14).

"Sa dam la o parte orice piedica si pacatul care ne infasoara asa de lesne,si sa alergam cu staruinta in alergarea care ne sta inainte." Da,crestinul este un alergator spre tinta,dar un alergator cu scrisorile Imparatului Hristos - Evanghelia mantuirii - asa cum se intelege din textul de astazi,indemnand cu toata convingerea si puterea,ca sufletele sa se intoarca la Dumnezeu,asa cum scrie si apostolul Pavel: "Noi dar,suntem trimisi imputerniciti ai lui Hristos; si,ca si cum Dumnezeu ar indemna prin noi,va rugam fierbinte,in Numele lui Hristos: impacati-va cu Dumnezeu."(2 Cor.5:20). Dumnezeu a pus temelia impacarii cu Sine,la cruce. Partea omului este sa afle despre aceasta dorinta de impacare a lui Dumnezeu,si s-o primeasca. Si,pentru aceasta veste a impacarii,Dumnezeu se foloseste de mesagerii Sai,de acesti "alergatori",care trebuie sa mearga cu scrisorile Sale,cu Evanghelia mantuirii.

Fiecare om trebuie sa vina personal la Dumnezeu ca sa se impace cu El.

De aceea se face astazi chemarea,de aceea alergatorii,cei cu scrisorile imparatului,mai alearga inca. Inca mai este har,inca mai este vremea potrivita pentru mantuire. "Cautati pe Domnul cata vreme se poate gasi,chemati-L,cata vreme este aproape",striga un alergator al lui Dumnezeu, Evanghelistul Vechiului Testament - Isaia.(Is.55:6).

Dumnezeu zice: "La vremea potrivita,te-am ascultat,in ziua mantuirii,te-am ajutat. Iata ca acum este vremea potrivita; iata ca acum este ziua mantuirii."(2 Cor.6:2). Alergatorii se cunosteau si prin alergare,si prin faptul ca aveau scrisorile imparatului. Trimisii luminii se cunosc, chiar daca nu o spun cu gura.

Razele soarelui n-au nevoie sa faca galagie.Ele marturisesc prin ele insele ca sunt trimisii soarelui,au aceeasi natura cu el. La fel, razele Soarelui Dreptatii,acesti alergatori destoinici,marturisesc prin insasi firea lor ca sunt reprezentantii Lui,fara prea multa vorba. Nu toti alergatorii erau trimisii imparatului,ci numai acei ce aveu scrisorile imparatului. Nu toti cei care vin in Numele lui Hristos,sunt trimisii Lui,ci numai acei ce vin cu Biblia - scrisoarea de dragoste a lui Dumnezeu pentru noi. "Intoarceti-va la Dumnezeu...ca sa Se intoarca si El la voi..." Adevarata intoarcere la Dumnezeu,se verifica prin intoarcere lui Dumnezeu la om,ca tatal din pilda fiului pierdut. "Nu fiti ca parintii vostri...nu va intepeniti grumazul ca parintii vostri; dati mana Domnului si veniti la sfantul Lui locas...si slujiti Domnului..." Parintii trebuie ascultati si urmati daca si ei merg pe calea ascultarii de Dumnezeu. Pe calea lor pacatoasa nu trebuie sa mergem. Duhul Sfant ne indeamna limpede: "Copii,ascultati in Domnul de parintii vostri,caci este drept." (Ef.6:1). Pe astfel de parinti,parinti credinciosi,tot Pavel scrie ca trebuie sa-i ascultam in toate lucrurile,caci lucrul acesta place Domnului.(Col.3:20).

"Dati mana Domnului,si veniti la sfantul Lui locas...si slujiti Domnului." Intoarcerea la Dumnezeu inseamna a veni la sfantul Lui locas: Biserica - Trupul lui Hristos.El nu are doua locasuri pe pamant,ci numai unul,alcatuit din pietre vii(1 Petru 2:5),adica din toti cei inviati din moartea pacatului (Ioan 5:25). Numai acestia pot sluji Domnului. Trebuie sa avem constiinta Casei lui Dumnezeu (Evrei 3:6).

Cine nu are constiinta de madular viu in Trupul lui Hristos,chiar daca face o slujba religioasa,nu se afla in slujba Domnului,ci se foloseste numai de Numele Domnului pentru implinirea intereselor lui egoiste si ale gruparii religioase din care face parte. Sa dam mana Domnului,cum spune textul nostru de astazi. Si,ca sa fim buni alergatori,in slujba lui Dumnezeu,sa nu uitam ca trebuie sa dam la o parte orice piedica si pacatul,si sa avem inainte ochilor nostri o tinta,cum spune apostolul Pavel: "Alerg spre tinta..." David spune in Psalmul 16: "Am necurmat pe Domnul inaintea ochilor mei."

Slavit sa fie Domnul nostru Isus Hristos,acum si in veci.

Amin.