Zideşte-ne pe Stânca Ta,

Zideşte-ne pe Stânca Ta,


Zideşte-ne, pe Stânca Ta o casă,
Zideşte-o casă şi pentru ai noştri fii,
Să fie bucurie,din Mâna Ta aleasă,
Să fim cu Tine şi cu ei în părtăşii.

Vrem prin Tine,să fim în siguranţă,
Că vom fi,acolo-n cerurile Sfinte,
Şi vom avea o casă prin credinţă,
Dată în dar ,din Mâna Ta Părinte.

Zideşte..., inimi în taina-Ţi sfântă,
La cei care „Cuvântul Tău”ascultă,
Tu,ridică-le piciorul sus pe Stâncă,
Cu Braţul Tău Stăpâne-i binecuvântă.

Lăstar...,de dragoste întinde peste ei,
Să curgă iubirea-Ţi, făr-asemănare,
Apoi să clocotească inima şi-n ei,
Să simtă,că nimic nu-i o-ntâmplare.

Rodul bucuriei...,părinţii las' să-l vadă,
Că Mila Ta,Stăpâne în ei Tu-ai aşezat,
Pe nume I-ai chemat,în faţa Ta să şadă,
Cu Tine-n rugăciune,mult capul aplecat.

Smerenie mai toarnă,în a lor purtare,
Şi-n teamă lângă Tine, fă-I Tu să crească,
Lacrimi de bucurie,să vărsăm la recoltare,
C-au învăţat, Preasfânt Numele Tău,
Şi cât de mult”Isuse...,ei să Te iubească”!

Amin,Amin !