text Poezii crestine

Urme pe mare

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Dionisie Giuchici
URME PE MARE

Dionisie Giuchici
vol. 2 - Domnul, nu eu!

Intuind prin ceaţa vremii,
Văd cum trec corăbierii
Printre valurile grele
Înspre ţărmul depărtării.

Şi mergând, lăsau semnale
Celor ce aveau să vină;
Peste valurile mării,
Raze albe de lumină.

Ca să vadă călătorii
Cu aceleaşi idealuri,
Ţărmul celălalt al mării
Dincolo de-aceste valuri.

Ca să nu se piardă-n ceaţă
Cei ce vin şi trec-nainte,
Spre slăvită dimineaţă
Cu lumini şi ţărmuri sfinte.

Unde cei dintâi opriră
Vasul care i-a purtat,
Şi în urma lor priviră
Lupta care s-a gătat.

Echipajul primăverii,
Fraţii care au trecut
Peste valurile mării,
Înspre celălalt ţinut.

Despre ei vorbea profetul
Când se uită şi zăreşte,
O corabie ce lasă
Urma care străluceşte.

El spunea că nu pricepe,
Să explice nu-i în stare,
Urma care-i imprimată
A corăbiei pe mare.

Uită-te ce clar se vede
Urma ei printre furtuni;
Însă numai cine crede
Vede paşii cei străbuni.

Vezi pe Petru, vezi pe Pavel
Vezi pe primii noştri fraţi,
Vezi corabia cum trece
Prin necazuri încercaţi.

Vezi Biserica primară,
Forţa cea biruitoare,
Care e simbolizată
Cu corabia pe mare. .

Urma ce-au lăsat-o sfinţii,
Nu se şterge niciodată;
Căci cărarea pocăinţei
Prin necazuri e trasată.

Domnul a găsit cu cale
Să ne deie biruinţă,
Să desăvârşească sfinţii
Prin necazuri, suferinţă.

El ne-a pus între talazuri
Şi furtuni devastatoare,
Ca să trecem prin necazuri,
Pentru viaţa viitoare.

În aceste lupte grele,
Când furtuna se ridică,
Cei viteji trec prin credinţă,
Fără să le fie frică.

Echipajul mântuirii
Trece marea pe distanţă;
Căci puterea nemuririi
Dumnezeu, ne dă speranţă.

Cu corabia salvării
Cei dintâi creştini s-au dus,
Dar şi azi prin valul mării
Lângă noi, merge Isus.

Când talazuri se ridică,
Şi când valuri se adună,
Din corabie se-arată
Urme albe în furtună.

Pe aicea trece calea
Înspre portul cel frumos;
Pe aici cu crucea-n spate,
A trecut Isus Hristos.

Nu cârti, iubite frate,
Nu cârti la încercare!
Căci corabia şi ţie
Ţi-a lăsat urme pe mare.

Uită-te la biruinţa
Celor ce au suferit,
Ca să-ţi întăreşti credinţa,
Şi să rabzi pân'la sfârşit.

Uită-te ce urme clare
Au lăsat acei dintâi,
Ca să nu te pierzi pe mare
Şi prin valuri să rămâi.

Cruci şi lanţuri şi cuptoare,
Şi arenele cu lei,
Au rămas urme pe mare
Sângele ce-a curs din ei.

Lumea reprezintă marea;
Cu ispite, cu vâltoare,
Vrând să nimicească sfinţii
Şi să-i şteargă de sub soare.

Căci în spatele furtunii
Este duhul celui rău,
Care-i supărat pe-aceia
Ce se-ncred în Dumnezeu.

Dar iubirea Celui Veşnic
Este ancoră şi scut,
În corabia cu care
Credincioşii au trecut.

Au trecut peste furtună,
Peste ura celui rău,
Au luptat pentru cunună
Bizuiţi pe Dumnezeu.

Ei se odihnesc la maluri,
Şi ne-aşteaptă să venim;
Prin furtună şi prin valuri,
Lângă ei să odihnim.

Până-n ziua când şi marea
Şi furtuna vor fugi,
Când suna-va deşteptarea,
Glasul sfânt din veşnicii.

Atunci cu cereasca navă,
Cei aleşi din depărtări,
Vor zbura spre sfânta slavă,
Dincolo de-a lumii mări.

După-aceea dimineaţă,
Stă şi-aşteaptă-ntreaga fire;
Când scăpaţi pe veci de ceaţă,
Vom fi duşi în fericire.

Vom zbura ca porumbeii,
De prin mări şi din morminte,
Ca să ne-ntâlnim cu Domnul,
Sus, pe plaiurile sfinte.

Ce frumoasă sărbătoare!
Ce măreaţă întâlnire!
Învierea de sub soare
Va fi ziua de răpire.

Totul va dura o clipă,
La un semn, la o clipire,
Ne va ridica puterea,
Înviaţi din cimitire.

Fraţilor, nu-i fantezie!
Dumnezeu făgăduieşte!
Uite, Cartea Sfântă scrie:
Pe cei sfinţi El îi răpeşte.

De aceea, înainte!
Binecuvântaţi furtuna!
Căci acel ce biruieşte
Va primi în cer cununa.

Tot mai mult şi tot mai clare,
Se văd urme de lumină,
În curând pe nori apare
Cel ce-I aşteptat să vină.

Duhul şi Mireasa strigă:
Vino, Te-aşteptăm cu dor!
Ca să ne-ntâlnim cu Tine,
Şi cu îngerii pe nor!

Să veghem în aşteptare,
Cel ce vine, va veni!
Iată ziua e aproape,
Domnul nu va zăbovi!

Amin

Cele mai recente resurse creștine scrise

Gând de primăvară
E martie... și-afară, sub alb de zăpadăSe zbate să iasă verdeața grămadă,Şi flori timpurii, brânduşele violetGhioceii plăpânzi, sub covor de omăt.Sub gheața subțire izvorul coboară,Din muntele singur.... Citeste mai mult >>
Tată, ia-Mi acest amar
Tată, ia-Mi acest amarÎn noaptea nesfârșităCând stelele s-au stinsÎntr-o grădină necuprinsă,Un om cu fața prăbușităStătea trist pe genunchi.În codru-nunecat, prea singurSufletu-I se simțea,Dorea cu-ar... Citeste mai mult >>
Seri scurte repetate... Regrete amare,
Seri scurte repetate...Regrete amare,După seri scurte, repetateÎn care nu Te-am lăudat,Fiind plin de întristareAmânând ca niciodat,Încât, văd în asta păcatȘi neglijență, greu de iertat,Deși pe hârtie,... Citeste mai mult >>
Lumina din umbra durerii
În lumea mea o lespede de piatră,Abia vizibil numele ce-i scris,Țărâna va rămâne neschimbată,Dar duhu-mi, înălțat și circumcis!Am plâns destul! Aceasta-i șlefuireaCe Dumnezeu lăsat-a-n pergament,Ca să... Citeste mai mult >>
Ruga
RugăDe ce mă lași zdrobit în pulberi,În ura celor fără nume,Și-n mâna celor ce fac rău,Crezând în ură nu-n iubire!Pe robul tău l-au dat durerii,Lovit de biciul nedreptății,Cu pieptul plin de adevăr,Da... Citeste mai mult >>
Şi eu Te-am răstignit!
Te-au atârnat pe cruce Doamne...Cu ei și eu Te-am condamnatCând, prea orbit de strălucireAm rătăcit și n-am vegheatȘi-am mai bătut un cui în palmaCe din noroi m-a ridicatDe câte ori păcătuit-amȘi chip... Citeste mai mult >>
Pâinea Vieții
Doamne, Tu ești Pâinea Vieții ești Azima minunată,Pâinea proaspătă și bună și atât de aromată,Pâinea care ne hrănește sufletul să fie sfântPrin puterea care vine numai prin al Tău Cuvânt.Pâinea aceast... Citeste mai mult >>
Florile iertării
Ridică-te, omule frate, te uită ce-naltă e luminaCa un gulden soarele răsărit, risipește raze, înviorând grădinaCucernic coboară în ochi și ți-aprinde lăuntrulPicuri de har în pieptul trudit, balsam e... Citeste mai mult >>
Cina cea de taină
Între ziduri, în cetate, în odaia cea de susUcenicii luau masa, cu al lor iubit Isus.Pregătirile începură încă dis de dimineațăCând Iisus îi trimisese la un om, acolo în piațăCa în casa lui cea mare,... Citeste mai mult >>
Isus este Singurul Fiu
Isus este Singurul Fiu,Deși a murit, El este viu,Moartea nu la putut ține,A făcut-o de rușine!Puterea păcatului a zdrobit,Moartea pe veci a nimicit.Doar unde a fost păcat,Moartea mândră a triumfat.Dar... Citeste mai mult >>