Ura

1. Ura e o crimă, cel care urăște
de-un păcat de moarte se-nvinovățește,
mâna cea mai crudă,
vorba cea mai dură,
inima de piatră,
cresc numai din ură.

2. Ura-i din satana - și acel ce-o poartă
cu acel ce-o naște - au aceeași soartă.

3. Ura e izvorul celorlalte rele,
câte sunt din ură, seamănă-ntre ele,
și spre ură duce fiecare-n parte,
cei conduși de ele, merg spre-aceeași moarte.

4. Ura ia-întâi mintea omului,
și-apoi
nu-i greu să-l scufunde în orice noroi.

5. Ura cea duhovnicească e păcatul cel mai mare,
cel ce-o are înjosește numele cel sfânt ce-l are,
cel ce face dezbinarea prin străina-nvățătură
face un păcat satanic
și-i un purtător de ură.

6. Dragostea mereu unește,
ura ne-ncetat desparte.
Cea dintâi este viață,
cea de-a doua este moarte.

7. Ură-i orice cale care rupe-un suflet dintre-ai săi,
căci din cei ce se dezbină ies cei nesupuși și răi,
ies geloșii și-ngâmfații,
vânzătorii și stricații,
care nimicesc Iubirea și familia și frații.

8. Orișicine-aduce altă cale și învățătură
este-un călcător de lege
și-un începător de ură.

9. Ura cea ascunsă-n vorba iubitoare și frățească
este cea mai vinovată căci e cea mai mișelească,
cine-o are merge sigur la osânda cea mai mare
dar și-acei care-l urmează merg cu dânsul
la pierzare.

10. Orice fire nesupusă,
orice inimă și gură
care ies din ascultare - seamănă și strânge ură.

11. Ura-n numele credinței este cea mai vinovată
căci ea poartă și minciuna și cruzimea dintr-o dată,
în minciună-i dezbinarea,
în cruzime-i sfâșiere
și oriunde vin acestea tot ce e viață piere.

12. Blestemat e purtătorul dezbinării orișiunde
și cu cât mai sfânt s-arată,
un mai rău satan ascunde.

13. Semnul păcii e blândețea,
semnul urii e-ngâmfarea,
după asta li se-arată roadele și-asemănarea,
nu-l credeți după cuvinte pe-al satanei sol niciunde
ci pe roade să-l cunoașteți
- ele nu se pot ascunde.

14. Mincinosul nu pe vorbe îl cunoști că-i mincinos,
ci pe fapte și pe roade,
- cum ne-a luminat Hristos.

15. Ură seamănă acela care-n vorbe și-n cântări
duce altă-nvățătură printre frați în adunări,
fiu al urii este-acela care tulbură și-mparte
- cel ce întristare duce,
- de-ntristare s-aibă parte.