Unde-aş fi fost Doamne Isuse!

Unde-aş fi fost Doamne Isuse!

Unde-aş fi fost Doamne Isuse
De n-aş fi cunoscut Iubirea,
Ce-ai arătat-o-n răstignirea
Pe cruce, cu mâinile-ntinse,
Ca să cuprinzi toat-omenirea
Să-i dai pe deplin mântuirea?

Da! Probabil că în largul lumii
Cu-al ei tumult către pierzare
Mânat de-o forţă-n răsculare,
S-alunec 'n-adâncul genunii
Fără nădejdea de scăpare,
Că nu ştiam de-a Ta salvare!

Unde-aş fi fost Doamne Isuse
De dragostea-Ţi, n-aş fi ştiut,
Dreptatea n-aş fi cunoscut
Prin adevăruri sfinte spuse,
Prin libertatea ce-am avut
Să merg pe ce cale am vrut?

Desigur, că-n învălmăşeala
Acestei lumi care se zbate,
Spre a urca prin nedreptate
Ca să-şi ridice mândră fala
Peste ce-i sfânt şi dreptate,
Călcând legi în strâmbătate!

Dar, Isuse Doamne, slavă Ţie
Că Ţi-am aflat iubirea mare
Prin care am răscumpărare
Şi-un loc în sfânta veşnicie,
Prin Jertfa Ta cea salvatoare
Ce-n lume n-are asemănare!

Flavius Laurian Duverna
05 septembrie 2012