text Poezii crestine

Umblarea pe mare

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Florența Sărmășan
Umblarea pe mare
Matei cap. 14:22-36


Isus Domnul, i-a îndemnat
El ucenicilor le-a spus
Sus în corabie au intrat
Cu toţii în larg, au ajuns

Noroadele, toate au plecat
Iar Domnul singur se afla
Pe munte sus, El s-a urcat
Şi Tatălui Său, se ruga

Cerul era întunecat
Iar Isus, singur se afla
Toți ucenicii au plecat
Vasul, pe mare lin plutea

Vântul în larguri îi ducea
Căci era aspru şi înteţit
Pe valuri sus, îi ridica
Când zorile încent, s-au ivit

Căci începea să se zărească
Și marea, toată spumega
Putea ușor să se cunoască
Orice în cale, apărea

Isus, spre mare a pornit
Pe ai Săi voia să îi ajungă
El, peste valuri a păşit
Chiar dacă, calea era lungă

Ei de departe L-au zărit
Cu toţii s-au înspăimântat
Că-i o nălucă, s-au gândit
Şi toți de frică au ţipat

Dar teama lor Isus o vede
Vorbind, El îi încurajează
Îl auzeau, și-au prins a crede
Că e real și nu visează

Nu este o închipuire
Este chiar El, al lor Hristos
Şi toți cuprinşi de fericire
Priveau acum, pe valuri, jos

Iar El păşea ca pe uscat
Și tălpile apa-i călcau
Căci Tatăl putere I-a dat
Şi ei cu toţi se minunau

Petru Ii cere lui Isus
Dacă-I real, la El să-l cheme
Şi apoi pe val s-a lăsat dus
Și a pornit fără a se teme

Ochii lui ţintă drept priveau
La Isus ce spre el venea
Vedea, picioarele-i mergeau
Și echilibrul şi-l ţinea

Acum, păşea ca si Isus
Tălpile lui apa călcau
Dar vântul ce sufla de sus
Şi marea, îl înspăimântau

El începe să se afunde
Tare, la Domnu-a strigat
Simţea că are sa se scufunde
Si o să moară, înecat

Tare striga și disperat,
Dar Isus mâna şi-a întins
Pe el din valuri l-a salvat
Și de trupul său, s-a atins

Ușor și blând El l-a mustrat
N-a fost destul de credincios
Dar el privirea şi-a mutat
A înțeles, ce-a spus Hristos

Căci Petru, ținta și-a pierdut
Și apoi, la valuri s-a uitat
Putere nu a mai avut
Și atunci, încet, s-a scufundat

Apoi și Domnul S-a urcat
Cu toții, bine L-au văzut
Vântul pe mare atunci a stat
Toți cei prezenţi acol au spus

Că este Fiu dumnezeiesc,
De asta sunt încredinţaţi
Ei toți cu dragoste-L slăvesc
Şi Îl privesc înfricoşaţi

Ei văd puterea cea cereasca
Care lor li s-a arătat
Cu toții bine să-L cunoască
Să-I vadă slava, ce-a lăsat!

Amin

Câmpia Turzii 12 aprilie 2014

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>