text Poezii crestine

Toiagul de fier

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Dionisie Giuchici
TOIAGUL DE FIER

Dionisie Giuchici
vol. 2 - Domnul, nu eu!

Toiagul de fier din noul regat
Înseamnă puterea slăvită;
Cum Domnul lui Petru, lui Pavel le-a dat,
Şi celor din prima elită.

Puterea aceea ce-a fost în trecut,
La urmă, la prima-nviere,
Toiagul de fier peste vase de lut,
Credincioşii primi-vor putere.

Ce aspre cuvinte: "şi le vor zdrobi
Cum sfarmă în cioburi olarul!"
O mie de ani cu Hristos vor domni
Acei care urcă Calvarul.

Unite cu toate sub sfântul drapel,
Mulţimea de neamuri să-nveţe,
Căci sfinţii primi-vor de sus, de la El,
Lumină şi sfinte poveţe.

Aceasta e ceva ce n-am auzit,
Şi totuşi Scriptura vorbeşte:
Că cine învinge, e făgăduit,
Toiagul de fier îl primeşte.

Acum nu se poate, căci alţii domnesc
Şi poartă toiege în mână,
Şi-n lupta aceasta pe sfinţi îi zdrobesc,
Şi pe mulţi îi coboară-n ţărână.

Atunci, credincioşii avea-vor cuvânt
Căci sfinţii primi - vor domni;
Ca regi şi preoţi ei vor fi pe pământ,
Căci a lor împărăţia va fi.

E greu să priveşti peste mia de ani,
Dar Sfânta Scriptură ne-arată,
Căci Domnu-i învinge pe-ai noştri duşmani,
Şi lupta cea mare se gata.

Pe ultima fiară cu nume ciudat,
Când sfinţii primi-vor poruncă,
Martirii în frunte cu-al lor împărat
În iazul de foc o aruncă.

Iar după aceea poporul iubit
Trăi-va în pace, sfinţire.
Pământul întreg ca un rai înflorit,
Peste tot va fi plin de rodire.

Ca cedrii cei falnici ce se clatină-n vânt,
Aşa fi-vor spicele coapte;
Căci pacea domni-va pe-ntregul pământ,
Iar lumea ieşi-va din noapte.

Atunci cei aleşi, cu Isus triumfal
Vor merge păşind peste ape;
Căci nu va mai fi nici furtună nici val,
Nici moartea în lut să-i îngroape.

Putea-vor să zboare spre stele, spre nori,
Dincolo, spre marea lumină,
Ei după-nviere sunt nemuritori,
Căci Domnul le-a şters orice vină.

Atunci vor deveni regi şi preoţi,
Biserica să o slujească,
Căci Domnul îi pune în slujbă pe toţi,
Pe sfinţi, peste tot să domnească.

Atunci se va spune: "Ia zece cetăţi
Şi sceptrul, toiagul, în mână!
Dar dragostea sfântă mereu să le-arăţi,
Convinşi pe deplin să rămână.

O mie de ani cu Isus, cu Hristos,
Vor fi numai biruitorii.
Va fi numai neamul acel credincios,
Ce-n lupte avut-au victorii.

Aşa cum apostolul Ioan i-a văzut,
Martirii cu capuri tăiate,
Căci ei mai degrabă să moară au vrut,
Decât să trăiască-n păcate.

Acel ce învinge, primeşte de sus
Toiagul de fier, de domnie,
Aşa cum învins-a şi Domnul Isus,
Pe cea mai temută solie.

Atuncea Satan e legat şi închis
Ca leul de după zăbrele;
Deasupra intrării se pune zapis,
Pe nimeni să nu mai înşele.

Şi orice făptură pe-ntregul întins
Trăi-va în pace deplină;
Căci lupta cea mare cu ură s-a stins,
Pământul va fi o grădină.

Cel Veşnic, cum scrie în Psalmi, a strigat
Spre neamuri să nu se mai lupte,
Atunci tot pământul va fi dezarmat,
Şi armele lor vor fi rupte.

Rachete şi tancuri vor arde pe rug,
Şi toţi la pământ s-or proşterne,
Iar mulţi îşi vor face chiar fiare de plug
Din armele super moderne.

Şi nu vor mai fi generali şi soldaţi,
Nici arme, nici şcoli militare,
Căci Domnul va fi pentru cei înviaţi,
Păstorul şi împăratul Cel Mare.

În trupuri de slavă, o mie de ani,
E-o clipă, o zi fericită,
Căci lumea lipsită va fi de duşmani,
De duhuri ce-au dus-o-n ispită.

Şi dacă din fire vor fi răsculaţi
Să tulbure iarăşi pământul,
Aceştia muri-vor cu toţi blestemaţi,
Ca pleava ce-o spulberă vântul.

Căci astăzi şi mâine, aproape s-au dus;
Iar ziua a treia apare,
Când Domnul sfârşi-va lucrarea, -a spus-
Ce-a fost hărăzită sub soare.

Amin

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

Far să-ți fie Cartea Sfântă
Far să-ți fie Cartea SfântăȘi lumină pe cărare.Când ispite te frământăȘi lumea din jur te-ncântăSă primești îndemnuri clare.Să primești din ea viațăȘi putere, bucurie.Și în tot ce-ți stă în fațăÎn fie... Citeste mai mult >>
Chiar dacă nu Te văd
Chiar dacă nu Te văd, știu că exiștiCă ești cu mine în orice împrejurareDe când mă scol și până când adorm Tu mă veghezi în bunătatea-Ți mare.Sunt mame care-și părăsesc copiiDar Tu, Isuse nu mă vei lă... Citeste mai mult >>
E greu...
E greu să mergi pe cale când spinii te rănescȘi greu să poți zâmbi când lacrimi nu se-opresc...E greu să lupți cu valul când trupu-i obositȘi greu e să iubești când toți te-au părăsit!E greu să stai p... Citeste mai mult >>
Îmbracă-mă Părinte bun...
Îmbracă-mă Părinte bun cu haina dragostei divineSă pot privi mai mult spre ceruri... să știu că Tu ești lângă mine...Îmbracă-mă cu Duhul Sfânt să fiu în lume o luminăCând noaptea brațele-și întinde și... Citeste mai mult >>
Te chem Părinte...
Te chem Părinte... Simt în sufletCum teama-ncet se furișeazăȘi vine cu alai de gânduriȘi-ngrijorarea o urmeazăCăci multă-i tulburarea-n lumeIar dragostea-i așa puțină...Se spune răului că-i bineȘi-s c... Citeste mai mult >>
Grija mântuirii tale
Grija mântuirii taleNiciodată să nu-o lași:Nici pe mâine, nici pe soartă,Nici pentru chiar lumea toată;Nici pe moarte, nici pe urmași,Nici pe sfinții înaintași.Dacă singur nu-ți porți grija,Cine altul... Citeste mai mult >>
Lumina albă
Lumina Albă daţi-o vieţii meleAcea lumină veșnică de sus,Ca să rămân şi-n ceasurile greleStrăluminat de chipul lui Isus.Lumina Albă și desăvârşităE viața pentru mine ne-ndoios,Pe calea-ngustă și nepri... Citeste mai mult >>
Evanghelia ce-am primit
1 Corinteni 15:1-11Evanghelia ce-am primitNu-i de-obârșie omenească:E Cuvântul împlinit,Hrana cea duhovnicească.Apostolii ne-au propovăduitVestea mântuirii,Cum Isus Domnul a venitȘi-a-mbrăcat mantaua... Citeste mai mult >>
Pe drumul rugăciunii
Am să simt călăuzirea Duhului printre înfrângeriȘi-am să simt împreunarea dintre plâns și biruințăNumai dacă-l am pe Domnul, numai dacă sfinții îngeriLa chemarea rugăciunii vor sări în suferință.Doamn... Citeste mai mult >>
Cât de minunat vedem
Cât de minunat vedemÎmpletită-n viața toată:Orice cale ce-o urmăm,Orice gând care-l avem,Orice faptă-i cu răsplată,Orice har de sus se-arată.Numai cei nebuni și orbiNu văd cum se răsplătește.Chiar și-... Citeste mai mult >>