Timpul

Clipele se scurg grăbite şi se pierd în amintire
Fiecare cu regrete. cu speranţe sau iubire...
Prea grăbite clipe trec din "acum" către "a fost"
Multe ca un fum se pierd mai cu rost...mai fără rost...

Timpul trece ca şi vântul...când năvalnic, când duios
Poleind cu strălucire tot ce-i bun şi e frumos
Iar urâtul şi minciuna le alungă-n depărtare
Aruncându-le apoi într-o mare de uitare!

Timpul poate fi un prieten de nădeje, credincios
Dar va fi şi un duşman dacă-l pierzi fără folos
Căci ce-i viaţa? O clipită ce se pierde-n infinit
Şi în urma ta rămâne doar ce sincer ai iubit!

Clipe vin şi clipe trec...ani se-adună rând pe rând
Noi ne trecem ca şi ei...azi râzând mâine plângând
Dar...de învăţăm în viaţă timpul să îl preţuim
Doar atunci vom înţelege că vital e să...iubim!

Vulcan-01-02-2015
Mary