Te cheamă...

Te cheamă...

Te cheamă astăzi, ca să vii,
S-aduci Doamne mântuirea,
Cu lacrimi multe-ai Tăi copii
Dornici, de-a trăi întâlnirea
Ce le-ai promis în izbăvirea.

Atunci ei vor ca să Te vadă
Când Tu veni-vei, în mărire,
Ca la picioare, să Îţi cadă
Să Ţi se închine, în smerire
Spre gloria-Ţi, în strălucire

Şi atunci, va fi acel puseu
O, din mii de inimi ca salut:
-,,Iată, acesta-I Dumnezeu,
În care noi ne-am încrezut!"
În ceasuri care ne-au durut.

Prin bucurie-or să tresalte
În melodii de imnuri sfinte,
Şi-n cântece şi note înalte,
Ce n-au cântat mai înainte
Vor răsări din a lor minte.

Să Te slăvească neîncetat
Cu-aceiaşi candidă ardoare,
Căci Tu pe palme I-ai săpat
Să-I porţi în lumea viitoare
Trofeie prin răscumpărare.

În trupu-Ţi, pe cruce frânt,
Sunt semne vii ca mărturie,
Că-n lupta dusă pe pământ
Din cea mai cruntă tragedie
O, ai triumfat pentru vecie!


Flavius Laurian Duverna
29 ianuarie 2009