text Poezii crestine

Taina Întrupării

Sursa:

www.resursecrestine.ro

• Autor: Flavius Laurian Duverna

Taina Întrupării

Când ai purces din veşnicie
La Dumnezeu erai Cuvântul,
Şi-n cea mai dulce armonie
Când îngerii săltau în veselie
Doamne, ai creat pământul!

Când temeliile sale le-ai pus
Prin dragostea copleşitoare,
Săltau oştirile cereşti de sus
În slava glorioasă de nespus,
În bucuria sfântă, creatoare.

Şi omul Doamne, ce-ai zidit,
Fiinţă fiind de-un ordin nou,
După-al Tău chip desăvârşit
În Universul mare, nesfârşit,
Ducea cu el un scump ecou.

Doar Lucifer cu ai săi îngeri
Ce-n cer făcuse răzvrătirea,
În urma marei lor înfrângeri
'Ncheiată cu multe plângeri,
Îşi exprimau, nemulţumirea.

Şi când el pe om, l-a amăgit
Asigurându-l, că nu va muri,
Mâncând din pomul cel oprit
Spre-ajunge mai desăvârşit
Tristeţe mare, cerul îl umbri.

Atunci, fenomenul entropiei
Ce debutase grav în Univers,
Prin moarte-asupra veşniciei
A învârtit roata... apostaziei
Mutase sensul vieţii... invers.

Astfel, omul, ce a fost creat
De-acum avea sa cunoască,
Pentru că-n Rai n-a ascultat
Ce nseamnă groaznicul păcat
Sădit în firea-i pământească.

El, nu mai putea fi-ndepărtat
Din firea-i cea neascultătoare,
Decât printr-un plan adoptat,
Ce-n ceruri a fost consemnat
De Domnul ca răscumpărare.

Şi-a trebuit ca timp să treacă
Şi veacuri multe să se scurga,
Ca Lucifer, partea să-şi facă
Scopuri infame să conceapă
Şi-n rău culmea, să-şi ajungă.

Să vadă, Iubirea ce-Şi pleacă
La Golgota, întinsă pe cruce,
Puterea, pe care-o dezbracă
Prin suferinţele ce se împacă
În susurul Său blând şi dulce.

Flavius Laurian Duverna
29 ianuarie 2009

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea

E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>

Când pacea domnește

Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>

Priveşte cerul!

Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>

Frumoasă e răbdarea

Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>

Rămâi în dragoste

Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>

Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>

Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>

Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>

De ce te-ngrijorezi?

De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>

Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>