Smerenia-i haina de slavă

Motto: Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați
jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit
cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.,,Matei 11:28-29.

Domnul Isus ne vorbește
De-un vameș și-un fariseu,
Duși la Templu să se roage
Către bunul Dumnezeu.

Fariseul sta-n picioare
Închinându-se în gând,
Și-a-nceput ca să se roage
În sinea lui, astfel zicând:

Îți mulțumesc că nu-s ca ceilalți,
Preacurvari și hrăpăreți,
Sau chiar ca vameșul acesta
Din tagma celor nedrepți.

Doamne, știi că eu postesc
De două ori pe săptămână,
Și zeciuială dau din toate
Câte le am la îndemână.

Vameșul stătea deoparte
Îngenuncheat și stingher,
Și nu-ndrăznea ochii măcar
Să și-i ridice înspre cer.

Ci se bătea în piept întruna
Și-n rugăciunea lui zicea:
- Doamne, ai milă de mine
Păcătosul!... Și plângea.

Și Domnul Isus ne spune
Că după cum s-au închinat,
Vameșul s-a-ntors acasă
Neprihănit și iertat.

Că cine singur se înalță
Va fi smerit negreșit,
Și înălțat va fi acela
Care e mereu smerit.

Unul își lăuda în rugă
Vrednicia în credință;
Celălalt își știa păcatul
Și-arăta multă căință.

Unul, cu-ale lui virtuți,
Cu semeție se mândrește,
Celălalt cere-ndurare
Și amarnic se căiește.

Smerenia-i haina de slavă
Purtată de Isus mereu;
Și de-apostoli, și de șirul
Sfinților lui Dumnezeu.

Smerenia și neprihănirea
Dau putere rugăciunii,
Iar faptele bune-s făcute
Cu blândețea-nțelepciunii.

Unii când își văd păcatul
Arată multă căință
Și întristarea ce-i cuprinde
I-aduce la pocăință.

Dar păcatele, pe alții
Și mai tare-i înrăiesc,
Or, în Ziua Judecății
Tocmai ele-i osândesc.

Isus spune:,,Asupra voastră
Jugul Meu să îl luați,
Și cum jugul Meu e bun
De la Mine să-nvățați.

Și-atunci va găsi odihnă
Orice suflet obidit,
Căci Ei sunt cu inima
Pentru toți, blând și smerit.

Veniți toți care purtați
Păcatul - povară grea,
Și Eu vă voi da odihnă
Și vă voi scăpa de ea.,,

Isus, cu nespusa-I bunătate,
Ne îmbie la odihnă,
Când El, n-avea unde-Și pune capul
Să se odihnească-n tihnă.

Când toată odihna Lui
A fost o cruce a iubirii
Îndrumând norodu-ntruna
Pe cărarea mântuirii.

O sfâșietoare milă
Pentru sărmanii din popor,
Necăjiți și risipiți
Ca oile fără păstor.

O zguduitoare milă
Pentru Ierusalimul împietrit,
Pentru surorile lui Lazăr
Când acesta a murit,

O cutremurătoare luptă
Care nu L-a putut frânge
Când în Ghetsimani sudoarea
Era picuri mari de sânge.

Totuși, El va da odihnă,
Pace-n inimă și suflet
Celor ce umblă-n credință
Și cu curăție-n cuget.

Înțelegem că blândețea
Și smerenia lui Isus
Se răsfrânge asupra celui
Care-i credincios, supus,

Nu poți fi blând și smerit
Și nici făcător de bine
Până nu vei fi-n Hristos
Și Hristos va fi în tine.

Fără Hristos omu-i trufaș,
Tulburat și rătăcit;
Dar în Hristos găsești odihnă,
Și ești blând, și ești smerit.

El ni-i sprijin și toiag
În necazuri și nevoi;
Hristos în noi, nădejdea slavei,
El e Viața de apoi. Amin!
Castelldefels 07.08.2017