si totusi, oamenii se mantuiesc

Si totusi, oamenii se mantuiesc



Traimacele zile de pe urma
La use zile rele, mereu bat
Nelegiuirea ne-nfioara cum inunda,
Omul de rand sau chiar pe cel titrat.

Lumea de astazi nu mai vrea salvare
Nu se mai tem de-al judecatii ceas
Ei spu ca: Iadul nu-i o disperare
Ci-i desfatarea vasnica ce le-a ramas.

In viata aceasta nu e mantuire
Nimic sub soare nu este pacat
De ce vestesc altii cu-asa tarie,
Ca Biblia-i Cuvant adevarat …?

Si totusi … oamenii se mantuiesc
Chiar daca lumea zace in pacat
Isus Hristos prin har dumnezeiesc
Cu Tatal cel ceresc i-a impacat.

Oricare-ai fi, te bucura acum,
Caci sangele lui Crist ne-a mantuit
Ier pacea si iubirea totdeauna,
Ne va-ndreptea privirea spre zenit.

Acolo ni se-ndrepata-ntreaga fiinta
Caci inima ni sa legat de vesnicii
Cand vom privi Luceafarul de dimineata
Cu totii vom trai Eterne bucurii.

Tu suflete care asculti acum
Salveaza-ti viata, vino la Hristos
El i-ti va da in dar atunci cununa
Vei mosteni cu sfintii cerul glorios.

08.10.2006 – Petru Coman - Petrosani