text Poezii crestine

Şi iarăși ai plecat

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Lucica Boltaşu
Și iarăși ai plecat, tu, vară aurie,
Din mioritic plai, spre alte galaxii,
Iar ai lăsat în urmă parfum de iasomie,
Pe struna existenței, plăpânde armonii.
În frunze, îmi văd starea, strigarea ce e mută
Și traiectoria care mă înveşmântă-n lut,
În neputința cărnii, durerea-i mai acută,
Dar sufletul zâmbește, chiar dacă e căzut.

Când lăcrimează cerul, mă contopesc cu ploaia
Și mă aștern pe glie, ca roua-n dimineți,
Sunt ramurile goale, la fel e goală foaia,
Ce ar putea descrie povestea altei vieți.
O viață de izbândă,hțcu pace și iubire,
Speranță, sănătate, puteri și bucurii,
Dar am primit durerea, ca mod de viețuire
Și marea întrebare: "A fi sau a nu fi!

Și mă proştern, în rugă, Îți cer mărite Tată,
Să îmi astâmperi focul din trupul marmoreu,
Țepușul ce mă ține legat, să-l scoți odată,
Să pot umbla pe cale, căci tare-mi este greu!
Mă lupt de unul singur, dar nu fără de Tine,
Credința mi-e armura ce-o port când sunt lovit,
Cânt tremură piciorul și-n duh mocnesc suspine,
Îmi amintesc cât Doamne, pe cruce-ai suferit.

Această epopee aprinde-n mine dorul
De-a explora mărirea, de-a fi cu Dumnezeu,
Se-aştern cuvinte-n șiruri, se deapănă fuiorul
Iubirilor ascunse de veac, în pieptul meu.
E frig, în ruginiul ce umple arealul,
Văd un boboc de floare, un mugur întârziat,
E ocrotit de crucea ce străjuiește dealul,
Pe care-a fost odată Isus crucificat.

Și chiar de bate vântul și bruma se așterne,
Iubirea infinită îi este-un aliat,
Chiar dacă mușcă gerul și clipele îi cerne,
Viziunea nu și-o pierde, de-a fi un rod bogat.
Da, frăgezimea piere! Frumosul și culoarea,
Parfumul, se disipă! Ce e surprinzător,
Că nu e o-ntâmplare aceasta! Transformarea,
E calea care face pe om mai veghetor.

Și eu, cu vântu-n plete, cu ploi ce cad pe față,
Cu brațele întinse ca ramul dezgolit,
Simt în tăceri astrale cum cerul mă răsfață,
Căci mugurul din scoarță, la viață s-a trezit.
Și stă în așteptare, cuminte, pân-la clipa,
În care primăvara-i va da un nou avânt,
Plesnind de sănătate, își va-nălța aripa,
Uitând, lăsând în urmă și trudă și pământ.

05/20/16, Barcelona -Lucica Boltasu

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>