text Poezii crestine

Scara cerului

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Toma Coca
Scara cerului

Pleacă Iacov din Beer-Şeba
Pe drumul către Haran
Iar soarele intra-n asfinţit,
Întunericul cobora.
Obosit Iacov de drum,
Popas făcu pentru odihnă.
Privi in jur dar nu văzu
Vre-un adăpost unde să doarmă;
Aşa se puse pe pământ;
O piatră-şi puse căpătâi.
Răpus de drum, de oboseală
Sub cerul liber adormi.

Şi-un vis prea însemnat avu:
O scară cobora din cer
Şi de pământ se rezema.
O Doamne, ce mare mister...
De sus, pe scară coborau
În şiruri, mii de îngeri,
Iar alţii de jos, urcau sus.
În vârful scării stătea Domnul
Căci cu Iacov dorea Prea-Înaltul,
În miez de noapte să vorbească.
Prin visul ce i-l arătă
Cu dragoste îl sfătui,
Cu glas de Dumnezeu vorbi:

- Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Tatăl lui Avraam şi-al lui Isaac;
Pământul acesta va fi al tău
Şi-n veci, al seminţiei tale
Cu tine Eu voi fi mereu.
În toate zilele tale,
Te voi însoţi pretutindeni
Şi-n încercări, salvare
Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeu,
În care mult te încrezi.
Tu ascultă-Mă mereu
De Mine să nu te-ndepărtezi.

Trezi-tu-s-a Iacov din somn...
O...Doamne, ce noapte-nsemnată!
Şi teama atuncea îl cuprinse,
A înţeles: îl căutase Domnul!
Cu frică-n glas atunci rostise
"Acesta este-un loc prea-sfînt"
Şi undelemn turnă smerit
Pe vârful acelei pietre
Ce-o avuse toată noaptea
Sub capul său drept căpătâi
Şi într-o rugăciune,
Aduse mulţumiri
Domnului, Dumnezeului cel viu.

Aici e casa lui Dumnezeu,
Aici e poarta cerurilor,
Iar piatra a pus-o ca un stâlp
De mare aducere- aminte;
De azi, ținutul nu va fi Luz.
De azi, te vei numi Betel.
Şi ruga o îndrepta spre cer;
Ştia că Dumnezeu privea spre el,
Şi Îl chemă ca-nsoţitor
Şi păzitor în drumul său;
Ştia că este un ales
De Dumnezeul lui Israel.

Şi atâtea mulţumiri aduse
Iacov, Domnului Dumnezeu
Şi o juruinţa el făcuse:
De-l va-nsoţi Domnul mereu,
Şi hrană de i-o va trimite
Şi pacea în toată viaţa sa,
Din toată binecuvântarea
A zecea parte Îi va da,
Iar piatra pe care dormii,
Stîlpul de aducere aminte,
Veşnic ea se va numi
Casa Domnului, Dumnezeu viu,
Ce-n noaptea aceea îi vorbise.

Domnului i-a plăcut mult
Că Iacov înţelese totul:
Că Domnul i-a vorbit în noaptea
Când a dormit sub cerul liber
Şi seminţia i-a întins-o
De la apus la răsărit,
De la miază-noapte până la miază-zi
Ca pulberea în întreaga lume.
Aşa Domnul îl înmulţi,
L-a binecuvântat Domnul pe Iacov
Fiindcă a fost supus, ascultător,
Şi a crezut că-n acel vis
Vorbitu-ia Domnul, Dumnezeu.

Opreşte-te o clipă frate
Şi cerceteaza-ţi viaţa ta,
Fă şi tu cum a făcut Iacov
O scară din pocăinţa ta,
O scară de jos pînă sus
În vârf să stea Domnul,
Şi îngerii de sus trimişi
Să-ţi poarte binecuvântările
Iar ce-i de jos, ce-ai să trimiţi
Să ducă sus la Domnul;
Ruga şi mulţumirea ta,
Şi-o juruinţă că de azi
A zecea parte tu-I vei da
Din tot ce Domnul îţi va da.

ALGHERO 22 // 11// 2011

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>