Să Te urmez...

Să Te urmez...

Să Te urmez Doamne Isuse
Cu Tine vreau întruna a fi
În scopul sublim de-a clădi,
Şi din dorinţele-mi nespuse
Să-ncep speranţe a-mi zidi.

Să-Ţi fac cunoscută durerea
Ce-apasă sufletu-mi zdrobit
Şi-mi ţine duhul tot mâhnit,
Şi să-Ţi spun că neputerea
Treptat şi încet, m-a istovit.

Să ma întăreşti în neputinţă,
Să-mi dai măreaţa asigurare
În jertfa Ta nespus de mare,
Că-n ascultare şi-n credinţă
Prin Tine-mi voi găsi salvare.

Să mă mângâi prin Cuvântul
C-orice necaz, e o-ncercare,
Şi că în timp de strâmtorare
Neliniştea, s-o umple gândul
Că de sunt zlab, pot fi şi tare.

Durerile, care-mi sunt multe
Şi care le cunoşti o Doamne,
Că pentru Tine nu sunt taine,
Nimeni nu ştie, să le-asculte
Şi-n vindecări să le întoarne.

Căci nimeni, în afar-de Tine,
Nu-mi poate da o-ncurajare,
Ca-n lupta pentru vindecare
Să mă-ntărească în suspine,
Turnând balsam spre alinare.

De-aceea, în ţintele propuse
O! de a-Ţi urma necontenit,
Pentrucă Doamne, m-ai iubit
Aş vrea să nu mă laşi, Isuse,
Ca-n încercări, să fiu zdrobit!

Şi să-mi înalţ a mea gândire
Către-ndurarea Ta cea mare
Ce-n lume n-are asemănăre,
Căci numai Tu, eşti izbăvire
Şi îmi dai scumpa vindecare!

Flavius Laurian Duverna
08 februarie 2009