Sa nu uit niciodata

SA NU UIT NICIODATA

Când în adâncul inimii mă cercetez...
Găsesc putere... ca să mă debarasez
De zgura gândurilor... mai alunecoase,
Ascunse... între gândurile evlavioase.

Şi caut... găsesc... acel gând pus de Isus,
Că sunt făptură nouă... şi nu un produs:
Al simţurilor... şterse... născute din fire...
Ci... sunt născută... dintr-o jertfă de iubire.

Învăţ... de-a pururea... în El să nădăjduiesc,
Privind... la blândeţea... din Harul Lui ceresc.
Învăţ... să iubesc lumina... revărsată de sus...
Prin Harul în care... m-a curăţat Isus.

Șlefuită... în iubire... învăţ ascultarea...
Şi-n dragostea Lui... înţeleg îndurarea.
Pun frâu gândurilor mele... le convertesc...
Din taina Scripturii... eu... lumină primesc.

Sufletul meu... e hrănit... de iubirea divină...
Tresaltă de bucurie... că-s fără de vină.
La orizontul vieţii... speranţa se ridică...
Din Credinţa... ce-mi poartă paşii fără frică...

Pe un drum... ce-ţi dă putere să construieşti...
Şi de-al tău păcat... urgent... să te pocăieşti.
Nu e vis... totu-i aievea... cu bun înţeles...
Din durerile... venite... peste mine... mai des.

M-am apropiat... de lumina din stele...
Prin Jertfa iubirii divine... să mă spele.
Să nu uit niciodată... Harul ce m-a salvat...
Mulţumirile... în inimă... le-am aşezat.

Mulţumirea... naşte fericire... în inimă.
Fug de automulțumire... ea naşte vină.
Mulţumirile... născute din recunoştinţă...
Fac în om... mult mai vie... a Sa credinţă.
Amin!